ZF Real Estate by Storia.ro. Adrian Stoichină, COO Prima Development Group: „Scăderile ca volum de tranzacţii ajung la 45% în zonele bune ale Capitalei şi chiar şi până la 75% în cele periferice“

♦ Dacă în cazul Core Timpuri Noi, Prima Development Group ajungea să vândă în jur de 25 de apartamente lunar în faza de dezvoltare a proiectului, în cazul proiectului aflat în dezvoltare acum în zona Fabricii de Glucoză, compania cu origini orădene vinde în jur de 12 apartamente/lună.

„Tranzacţiile sunt la un volum semnificativ mai redus decât ar fi fost pentru noi în condiţii normale de piaţă, dar sunt, să spunem, satis­făcătoare. Dacă în prezent vindem în jur de 10-12 apartamente/lună pentru proiectul din zona Fa­brica de Glucoză, într-un proiect similar, cum a fost Core Timpuri Noi, am avut luni în care am vândut şi undeva la 25 de apar­tamente. În zonele bune ale oraşului scă­derile faţă de perioada de dinaintea războiului sunt de undeva la 45%  ca volum de vânzare, iar pe zonele din afara oraşului, adică pe zonele de mass market sau pe zonele periferice, scăderile sunt chiar mai semnificative, de undeva la 75% faţă de volumul de dinainte“, a spus Adrian Stoichină, COO al Prima Deve­lopment Group, în cea mai recentă ediţie a emisiunii ZF Real Estate by Storia.ro.

Prima Development Group este un dezvoltator cu origini în Oradea, a cărui istorie a început în 2005 şi care s-a extins apoi şi în alte oraşe. Dez­voltatorul a intrat pe piaţa imobiliară din Bucureşti în anul 2017, odată cu demararea proiectului rezidenţial Boemia Apartaments; în prezent are două proiecte finalizate în Bucureşti, unul în zona Piaţa Unirii şi un altul în zona Timpuri Noi.

„Avem undeva la 4.000 de apar­ta­mente livrate până acum în Oradea şi undeva la 350 de apartamente li­vrate până acum în Bucureşti“, des­crie Stoichină proiectele companiei. În pre­zent, Prima Development Group dezvoltă un proiect de am­ploare, în două faze, în zona Fabricii de Glu­co­ză. Rezultatul unei investiţii totale de aproximativ 70 de milioane de euro, acesta prevede livrarea a 500 de apar­ta­mente. Pentru prima fază a proiec­tu­lui, şi-au propus să livreze primele a­partamente în primăvara anului viitor.

Din punctul de vedere al lui Adrian Stoichină, motivele pentru care au scăzut vânzările în general în proiectele rezidenţiale din România, dar mai ales din Bucureşti, ţin de eligibilitatea clienţilor pentru credite ipotecare, din cauza creşterii nivelului de dobândă: pentru clienţii din zonele de mass market, rata bancară a ajuns să însemne o proporţie destul de mare din venitul pe care ei îl au lunar. Totuşi, el observă că astfel de scăderi sunt normale în piaţa imobiliară: „Este normal ca în ciclurile acestea economice să apară perioadele acestea de incertitudine sau de scăderi în care clienţii din piaţă aşteaptă. Ce vedem noi acum pe termen scurt, adică uitându-ne strict la orizontul acesta de unu-doi ani este că volumul de vânzări este ceva mai mic, dacă ne uităm pe un ciclu de zece ani, volumul de vânzări rămâne cumva constant. Ce e foarte important astăzi în schimb cred că este stabilitatea pieţei, că nu avem dezvoltatori în dificultate, de pildă.“

Adrian Stoichină a vorbit şi despre bunele practice legate de dezvoltarea oraşului Oradea, amintind, de exemplu, despre o comisie a primăriei care analizează proiectele private astfel încât acestea să fie în acord cu dezvoltarea oraşului.

„În Oradea a existat o gândire pe termen lung cu privire la dezvoltarea oraşului, dar pe de altă parte există şi un set de reguli pe care dezvoltatorii de acolo trebuie să le respecte şi există o comisie care urmăreşte ca regulile acestea să fie respectate. În cadrul Primăriei din Oradea există o comisie tehnică care evaluează proiectele înaintea obţinerii autorizaţiei de construire şi care propune diverse modificări, dar evaluarea este una destul de subiectivă, adică ei se uită la proiecte ca reprezentanţi ai societăţii din Oradea, ai locuitorilor oraşului, la felul în care va arăta ansamblul respectiv integrat în oraş şi atunci ei fac diverse propuneri şi, de cele mai multe ori ,sunt propuneri foarte constructive în care propun anumite ajustări şi anumite modificări astfel încât ansamblul respectiv să se integreze mai bine în oraş.“

Un al doilea aspect important ţine de faptul că există o gândire de dezvoltare cu privire la lăţirea anumitor străzi, la transformarea anumitor zone în zone pietonale, la construirea unor poduri în anumite zone, la construirea unor parcări publice ş.a.m.d.: „Gândirea aceasta a oraşului e destul de transparentă, adică înţelegem modul în care urmează să se dezvolte oraşul şi e şi destul de predictibilă - de regulă se întâmplă într-un orizont de câţiva ani, adică perioada de dezvoltare a oraşului e foarte apropiată de perioada în care noi dezvoltăm proiectele. Dacă perioada de dezvoltare a unui proiect este undeva la doi-trei ani de zile, cu tot cu procesul de autorizare, cam asta e şi perioada în care se dezvoltă oraşul şi zonele din jur“.

În ceea ce priveşte procesul de autorizare, acesta este unul destul de clar: „N-au existat schimbări în ultimii ani cu privire la procesul de autorizaţie; adică atât timp cât sunt respectate cerinţele din avize şi atât timp cât proiectul de arhitectură şi conceptul e validat de comisia tehnică din primărie nu există întârzieri în obţinerea autorizaţiilor de construire“.