ZF Real Estate by Storia.ro. Mihaela Petruescu, partner asset services, Cushman & Wakefield Echinox: „Chiar dacă prezenţa la birou în unele clădiri este de 20%-30%, aceasta nu este o tendinţă generală a pieţei office, unde cererea depăşeşte în continuare oferta“

♦ Închirierea de spaţii noi de birouri în primele 9 luni ale anului reprezintă aproximativ 44% dintre tranzacţii, restul fiind contracte care s-au prelungit.

„Nu avem birouri fantomă în România şi nici nu cred că acest lucru se va întâmpla prea curând pentru că livrarea de noi clădiri de birouri în Bucureşti e destul de limitată din motive ce ţin de autorităţi; oferta este în continuare la acelaşi nivel sau mai redusă decât cererea. Sunt companii care în continuare se uită la piaţa din România şi cred că clădirile vor fi din ce în ce mai pline, nu din ce în ce mai goale. Într-adevăr, există birouri unde vedem o prezenţă la birou în jur de 20-30% din rândul angajaţilor, dar aceasta ţine de politica acelei companii“, a spus Mihaela Petruescu, partner asset services la Cushman & Wakefield Echinox, în cea mai recentă ediţie a emisiunii ZF Real Estate by Storia.ro. Ea adaugă că, din rândul companiilor cu care lucrează, nu observă să existe clienţi care să fi renunţat cu totul la birouri şi nici nu crede că acest lucru se va întâmpla în curând.

La nivel general, în prezent, fie­care companie, în funcţie de profilul de activitate şi de strategia pe care o are, îşi stabileşte modul de lucru cu propriii angajaţi. „În prezent, munca în sistem hibrid se împarte în două categorii - hibrid flexibil şi hibrid fix, sunt companii care au un program clar stabilit, se lucrează de la birou două-trei zile şi se ştie foarte clar care sunt acele zile şi sunt companii care preferă varianta mai flexibilă, în care angajatul poate să opteze pentru zilele pe care şi le alege să lucreze de la birou alături de ceilalţi colegi.“

În companiile unde programul este clar stabilit, de obicei la nivel regional sau global, se ştie clar de la început care sunt acele zile – fie că vorbim despre marţi, miercuri şi joi – acestea fiind în general zilele de lucru la birou pe care le aleg atât companiile, cât şi angajaţii.

„Există companii din industria IT care anul acesta au preferat să se mute într-o clădire cu o suprafaţă triplă. În acelaşi timp sunt şi companii, poate tot în industria IT sau în alte alte domenii, care îşi reduc din suprafaţa spaţiilor de birouri“, observă specialista. 

Potrivit unui studiu realizat de Cushman & Wakefield Echinox la nivel internaţional şi realizat în rândul a 180 de lideri de mari organizaţii de la nivel global, cu 10 milioane de angajaţi ce îşi desfăşoară activitatea pe 70 de milioane de metri pătraţi – principalul criteriu după care organizaţiile închiriază spaţiile de birouri sunt costurile. Totuşi, chiar dacă presiunea costurilor există, companiile sunt dispuse să plătească şi cu până la 20% mai mult pentru o clădire cu certificări verzi.

Pe locul doi se află forţa de muncă, atragerea talentelor. Reţinerea talentelor este un criteriu extrem de important în momentul în care factorii de decizie aleg să rămână într-un spaţiu sau să se mute într-un alt spaţiu de birouri, iar pe cea de a treia poziţie se află calitatea spaţiilor de birouri: „Pornind de la cele trei criterii, fiecare organizaţie stabileşte ce face mai departe, fie rămâne în spaţiul unde este, fie şi reduce din suprafaţă“.

Astfel, şi pe piaţa din România, piaţa office trece prin modificări ce ţin de specificul fiecărei organizaţii:  „Există companii care, odată cu renegocierea contractelor, fie şi-au extins suprafaţa, fie şi-au redus suprafaţa, cât şi companii care au rămas în continuare într-un contract de închiriere, au subînchiriat din spaţiul nenecesar momentan, dar vor să-l păstreze pentru o eventuală revenire mai amplă a angajaţilor la birou. şi avem şi cazuri în care companiile îşi măresc suprafaţa – în acelaşi loc sau alegând un alt spaţiu“.

Chiar dacă nu există date concrete referitoare la felul în care piaţa este împărţită între toate aceste categorii, Mihaela Petruescu spune că în primele nouă luni ale anului, urmărind activitatea tranzacţională în zona de office, cele mai multe dintre companii au preferat să rămână în spaţiile existente şi mai puţine companii au preferat să se mute în noi spaţii. „Practic, închirierea de spaţii noi de birouri e undeva la 44%, restul reprezentând contracte care s-au prelungit.“

În prima jumătate a anului, Cushman & Wakefield Echinox a desfăşurat un amplu studiu în toate colţurile lumii, iar trendul care a reieşit din acest studiu este „reason for the office“(motivaţia revenirii la birou N.Red.) şi nu atât „return“ (întoarcere N.Red.), pe cât era înainte. „Cu alte cuvinte, ceea ce este important acum pentru organizaţii este ca şi angajaţii să îşi dorească să vină la birou şi să aibă şi motive pentru a face acest lucru.  Odată ce ai fost obişnuit într-un anumit sistem, odată ce ai fost obişnuit să lucrezi remote sau, mai bine spus, de oriunde, în momentul în care companiile impun un anumit program de lucru, există o oarecare reticenţă referitoare la întoarcere şi atunci observăm acest trend de reason for the office, în aşa fel încât angajaţii să vină cu plăcere la birou şi să performeze“, a spus Petruescu.

Ea adaugă că există o oarecare temere de revenire la birou în rândul angajaţilor, care pot considera această întoarcere ca fiind o măsură de control suplimentară. „Eu nu cred atât de mult că odată cu revenirea la birou există un plus mai mare de control, pentru că tehnologia ne ajută astăzi atât de mult încât nu e nevoie să îţi faci griji că cineva nu-ţi poate supraveghea activitatea. Mai mult, cred că revenirea la birou se concentrează mai mult pe conectare, pentru că odată ce am fost obişnuiţi să lucrăm mai mult de la distanţă unii faţă de alţii, s-a pierdut acea zona de conectare umană şi în anumite situaţii, aceasta poate duce la o scădere a productivităţii.“