ZF Real Estate by Storia.ro. Investiţii la înălţime. Ilinca Timofte, head of research, Crosspoint Real Estate: Nu concurăm cu Alpii, dar putem oferi o alternativă ieftină, de bună calitate şi care să aducă randamente bune investitorilor

♦ Preţurile imobilelor din staţiunile montane româneşti variază între 3.500 şi 7.500 euro/mp, în timp ce pe pieţele vestice pot ajunge la 28.000 euro/mp.

„Nu putem concura cu Alpii, dar putem oferi o alternativă ieftină, de bună calitate şi care să ofere randamente bune investitorilor în momentul de faţă“, a spus Ilinca Timofte, head of research în cadrul Crosspoint Real Estate, în cea mai recentă ediţie a emisiunii ZF Real Estate by Storia.ro, referindu-se la potenţialul de dezvoltare imobiliară al staţiunilor montane româneşti.

Potrivit studiului „Ski report 2023-2024“ lansat recent de furnizorul de servicii imobiliare, turismul din staţiunile montane din România a revenit la nivelul prepandemie ajungând la 2%, peste nivelul anului 2019, astfel că 2023 a fost cel mai bun an pentru industria turismului de iarnă în România. În acest context, reprezentanţii Crosspoint Real Estate consideră că ţara noastră deţine un potenţial considerabil de dezvoltare dincolo de nivelul său actual şi ar putea deveni o alternativă accesibilă pentru turişti, fiind totodată o oportunitate profitabilă pentru investitori.

Dacă în ţările din Alpi preţul pe metru pătrat pentru un apartament construit în cadrul unui proiect high-end din staţiunile montane variază între 8.000 de euro în Austria şi poate ajunge la aproape 28.000 de euro în Franţa, în România preţurile pornesc de la 3.500-4.000 euro/mp şi nu depăşesc 7.500 euro/mp pentru proprietăţile ultra prime.

 În acelaşi timp, o cabană de lux în România aduce un venit săptămânal de peste 4.000 euro. În plus, staţiunile montane din România nu sunt destinate exclusiv sporturilor de iarnă, astfel investiţia într-o proprietate aflată în zona montană este profitabilă pe tot parcursul anului. „Veniturile pe care le poate aduce o cabană sau un apartament în regim hotelier în România sunt destul de competitive, o cabană de trei camere poate aduce un venit săptămânal de 4.500 euro în România. În Franţa, pentru o proprietate ultra-prime, veniturile pot ajunge undeva la 15.000 de euro /săptămână. Nivelul calităţii unei proprietăţi prime în România este comparabil cu cel al unei proprietăţi prime din Alpi – marea diferenţă o face preţurile la terenuri. În România încă se găsesc terenuri la 15 – 20 euro/metru pătrat, situate bine“, a mai spus Ilinca Timofte.

Potenţial de dezvoltare există mai ales în contexul în care turiştii apreciază tot mai mult diversitatea: „Oamenii caută tot mai mult în ultima vreme experienţe diferite, culturale, culinare, ş.a.m.d. Deci avem ce oferi şi mai ales când vine vorba despre high-end, într-adevăr, cererea este mai mare. Rata de ocupare la nivel naţional pentru toate tipurile de cazare în România e undeva pe la 30% în proprietăţile hotelurile de brand de cinci-patru stele, acestea au o rată de ocupare dublă faţă de faţă de media pieţei. Este clar că există cerere pentru aşa ceva şi oferta fiind scăzută spre foarte scăzută în momentul de faţă, cu siguranţă că are potenţial o dezvoltare. Segmentul premium al cazărilor este în faza incipientă, poate mai mult când vine vorba despre proprietăţi private, cabane individuale ş.a.m.d., care trebuie căutate mult, nu sunt poate atât de celebre precum lanţurile hoteliere, dar există când vine vorba despre hoteluri. Într-adevăr, nu suntem la nivelul Europei de Vest, mai ales când e vorba de hoteluri“. Ce i-a împiedicat până acum pe investitori să parieze mai mult pe staţiunile montane? „Cred că există un cumul de factori, printre care investiţiile sectorului public în infrastructura de transport. De asemenea, turismul are un caracter mai degrabă de weekend la noi; oamenii pleacă în Austria pentru o săptămână. şi atunci o investiţie într-o staţiune precum Voineasa, s-ar recupera într-un într-o perioadă mult mai lungă de timp. Cu siguranţă însă că destinaţiile populare precum Poiana Braşov vor atrage investiţii mai mari în anii următori şi atunci se va ajunge la un nou nivel de dezvoltare“, crede Ilinca Timofte.