ZF Polii de Business ai României. Tudor Ionescu, divizia de birouri a CBRE România: Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Braşov, cele mai atractive oraşe regionale

♦ Peste 200.000 de metri pătraţi  de birouri sunt în pipeline cu livrare în următorii doi ani.

Investiţiile dominante pe piaţa de birouri sunt în Bucureşti, dar oraşe mari din ţară au început să atragă noi investiţii şi să fie atractive pentru investitori, a spus Tudor Ionescu, head of advisory&transaction services pe divizia de birouri la compania de consultanţă imobiliară CBRE România, în cadrul primei emisiuni Polii de Business ai României,  proiect realizat de Ziarul Financiar în parteneriat cu Bucharest Real Estate Club (BREC).

„Investiţiile dominante sunt în Bucu­reşti, dar cu ingredientele potrivite este loc pen­tru oraşele regionale să crească. Cele mai atrac­tive oraşe regionale sunt Cluj-Napoca Timi­şoa­ra, Iaşi şi chiar Braşov, cele mai active. Cluj-Napoca are peste 300.000 de metri pătraţi livraţi, cam a zecea parte din Bucureşti. În Capitală se con­centrează dez­vol­tarea principală a spa­ţiilor de birouri, iar apoi companiile se ra­mi­fică, se naşte o creş­tere pe piaţă şi apar bi­ro­u­rile la ni­vel re­gio­nal“, a declarat el. Pe viitor în oraşe­le acestea sunt în pipeline 200.000 de me­tri pă­traţi cu livrare în următorii doi ani, potrivit lui.

„Impactul pandemiei s-a propagat asupra dezvoltatorilor, dat fiind că lucrează în relaţie directă cu cererea de pe piaţă, cu potenţialii chiriaşi.“

„Ei reaşezându-şi modul de a lucra au luat deciziile un pic întârziat, asta s-a simţit în dezvoltări. Constructorii încep acum proiectele atunci când securizează un precontract, un prelease“.

Unul din proiectele de referinţă este Palas Campus din Iaşi, dezvoltat de Iulius, un proiect care a trecut peste perioada de pandemie fără să fie oprit. „Sunt 60.000 mp, cu data de finalizare sfârşitul anului viitor, un proiect care atrage o gamă de chiriaşi variată“.

Cei mai activi chiriaşi sunt cei care au prezenţă în Bucureşti şi care se uită după talentul local, caută alte oraşe cu bună accesibilitate, cu aeroport internaţional şi se uită la politicile de administrare a oraşului. „Aceste companii îşi diversifică prezenţa în ţară, se duc către talentul local şi atacă zone demografice care nu le sunt accesibile din Bucureşti. Sunt foarte multe tranzacţii în lucru, am încheiat anul acesta aproape 10.000 de mp de office tranzacţionaţi în Cluj, Timişoara şi Iaşi. Sunt în lucru la noi 30.000 mp ce urmează să se finalizeze în viitorul apropiat. Una peste alta în ultima perioadă s-au tranzacţionat peste 100.000 de metri pătraţi în oraşele regionale“.

El mai spune că sunt o serie de companii străine care se uită la piaţa noastră.

„Sunt companii care ne compară în mod constant cu Polonia, Ungaria şi Bulgaria. Avem acţiuni de pitch de ţară în care trebuie să susţinem oraşele regionale şi Bucureşti. Sunt pregătite câteva intrări noi interesante, piaţa de birouri este una solidă. În Bucureşti este loc pentru clădirile de birouri să crească. Ceea ce se construieştea cum peste tot în lume este identic cu ce se construieşte în Bucureşti, suntem aliniaţI la nivel de calitate arhitecturală“.

 

Ce a mai spus

♦ Mă uit la ce s-a întâmplat în regiunea noastră CEE şi să văd de aici care sunt traiectoriile posibil viitoare pentru piaţa noastră regională. În ultimul an a fost un impact considerabil al pandemiei, am trecut toţi să lucrăm în mod hibrid, parţial de acasă, parţial de la birou. S-a simţit impactul în toată zona, doar că numărul de metri pătraţi, suprafaţă afectată a fost diferit. Şi atunci gândindu-mă la piaţa regională a noastră suntem undeva pe la un milion de metri pătraţi de spaţii de birouri în comparaţie cu aproape 30 de milioane de metri pătraţi de birouri în oraşe regionale în CEE. Varşovia are 6 milioane de metri pătraţi, Bucureşti undeva la 3 milioane mp.

♦ Biroul de la locul de lucru trebuie să aducă tot confortul pe care îl ai acasă. Este o flexibilitate care se caută de companii, toate companiile care se uită către viitor îşi conduc amprenta de real estate către ce consideră că va fi valabil pentru ei în următorii cinci ani. Toate sălile de meeting au nevoie de o flexbilitate în interiorul amenajării ca să poată  fi folosite în cât mai multe set upuri. Iar cafeteriile, zone de chicinetă, aceste hub-urile sociale din interiorul companiilor au devenit piesele principale ce atrag oamenii înapoi la birou.