ZF Medical & Farma

(P) Industria farmaceutică inovatoare: partener strategic pentru reformarea sistemului şi acces la inovaţie salvatoare de vieţi

20.07.2021, 10:41
(P) Industria farmaceutică inovatoare: partener strategic pentru reformarea sistemului şi acces la inovaţie salvatoare de vieţi

Pandemia de COVID-19 ne-a arătat încă o data că Sănătatea trebuie să fie o prioritate. Cu toate acestea, schimbările succesive de viziune, de priorităţi, de persoane responsabile de la cârma sistemului, au afectat constant în ultimii ani folosirea adecvată a fondurilor din sănătate, accesul la inovaţie medicală şi reformarea sitemului. De asemenea, pandemia şi accesul rapid la vaccinuri au demonstrat că accesul la inovaţie trebuie să fie o constantă pe agenda publică, dar fără parteneriate strategice care să implice toţi actorii, inclusiv industria medicamentelor inovatoare care poate pune pe piaţă aceste tratamente de ultimă generaţie, accesul la inovaţie rămâne doar un deziderat.

Deşi la nivel european investeşte masiv în inovaţie, iar potenţialul României în a atrage investiţii în cercetare şi dezvoltare este unul mare (dar departe de a fi atins), industria farmaceutică a întâmpinat permanent dificultăţi in ultimii 30 de ani în mediul de afaceri din România: de la taxe descurajatoare la un mediu de afaceri impredictibil care nu recompensează inovaţia. Aşteptăm în medie peste 800 de zile de la aprobarea unui medicament de Agenţia Europeană a Medicamentului, pentru a putea oferi pacienţilor români un tratament de ultimă generaţie. Operăm într-un sistem cu acces impredictibil şi, deşi ne dorim să investim în cercetarea medicală din România, aşteptăm uneori chiar şi un an şi jumătate pentru aprobarea unui studiu clinic”, spune Alina Culcea (foto), Preşedinte Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente ( ARPIM).

Pentru a răspunde crizei COVID-19, industria farmaceutică bazată pe cercetare şi-a dovedit capacităţile de inovare şi rezilienţă la nivelul lanţului global de aprovizionare. În lunile şi anii următori, industria farmaceutică inovatoare poate şi ar trebui să joace un rol cheie în planurile de redresare, rezilienţă şi creştere a Europei, asigurând în acelaşi timp un acces mai rapid şi mai echitabil la inovaţia medicală.

Industria farmaceutică, cel mai dinamic sector de Cercetare şi Dezvoltare din Europa

Cel mai recent raport “The Pharmaceutical Industry in Figures”(„Industria farmaceutică în cifre”), publicat de EFPIA (Federaţia Europeană a Industriilor şi Asociaţiilor Farmaceutice), arată că industria farmaceutică inovatoare este cel mai dinamic sector industrial de Cercetare şi Dezvoltare din Europa, investind în 2020 aproximativ 39 de miliarde EUR în cercetare şi dezvoltare în Europa. Companiile farmaceutice inovatoare concentrează aproximativ 830.000 de angajaţi direcţi în Europa. Pentru fiecare persoană angajată în industria farmaceutică inovatoare, alte trei persoane sunt angajate în sectoarele de suport (materii prime, distribuţie, logistică etc). Industria farmaceutică inovatoare a contribuit in 2020 cu aproape 122 miliarde EUR la balanţa comercială a UE-27, cea mai mare contribuţie, cu o marjă considerabilă, a sectoarelor bazate pe cercetare. Această industrie este sectorul cu cea mai mare valoarea adăugată pe persoană angajată, semnificativ mai mare decât valoarea medie în industria High-Tech sau in producţia de bunuri de larg consum. Industria farmaceutică este, de asemenea, sectorul cu cele mai mari investiţii în cercetare şi dezvoltare, raportate la vânzările nete.

România se află pe locuri codaşe în Europa în ceea ce priveşte investiţiile în Cercetare şi Dezvoltare, însumând în 2019 aproximativ 75 milioane EUR, în comparaţie cu Germania care a atras investiţii de 8,4 miliarde EUR, Franţa 4,4 miliarde EUR, Polonia 339 milioane EUR, Ungaria 242 milioane EUR, Bulgaria 91 milioane EUR. Dacă ne referim la studiile clinice, un raport lansat de ARPIM şi IQVIA în 2020 arată că, dacă numărul de studii clinice raportat la un milion de locuitori ar fi aliniat la un nivel mediu de ţară din regiune, piaţa studiilor clinice din România, astăzi de doar 75 milioane EUR, ar putea atinge 802 milioane EUR şi chiar 1,4 miliarde EUR daca am urca pana in topul tarilor din UE.

De ce avem nevoie de parteneriate strategice cu industria farmaceutică?

“Industria farmaceutică inovatoare a fost aici oricând în ultimii 25 de ani şi mai ales atunci când a fost mai greu, încercând să susţină autorităţile prin crearea de parteneriate de cursă lungă”, spune Alina Culcea, Preşedinte ARPIM. Un parteneriat strategic înseamnă soluţii de tratament şi prevenţie care rescriu şansele pacienţilor la viaţă, sau la o viaţă mai bună, în cazul bolilor incurabile. Printre măsurile propuse de ARPIM în acest sens se numără accesul constant, predictibil şi regulat la inovaţia salvatoare de vieţi, o legislaţie predictibilă de contractare, o politică sustenabilă de preţuri; consolidarea parteneriatului pe tot traseul pacientului – măsuri de prevenţie şi diagnosticare precoce, măsurarea rezultatelor pentru pacienţi şi sistem, acces la servicii dincolo de tratamente; stimularea investiţiilor locale în Cercetare şi Dezvoltare.

“Dacă ne uităm la alte state, este clar că în multe cazuri rolul industriei farmaceutice de partener şi contributor strategic este pe deplin recunoscut. Vedem această tendinţă la nivelul UE: campania de vaccinare împotriva COVID-19 este un exemplu, există un dialog continuu cu industria pe teme majore de interes precum Programele de Rezilienţă, Planul European de Cancer, Strategia Farmaceutică Europeană, dialog care ar trebui susţinut şi la nivelul statelor membre”, adaugă Alina Culcea.  

Un alt exemplu este cel al Franţei, acolo unde a fost înfiinţat un Consiliu strategic al industriilor din sănătate, în care industria farmaceutică este partener alături de reprezentanţii autorităţilor. În plus, de curând în Franţa a fost semnat un acord cadru pe 5 ani (2021-2026), acord ce recunoaşte rolul şi contribuţia industriei farmaceutice la creşterea competitivităţii şi la stabilitatea economică prin investiţiile constante. Acordul are obiectivul de a facilita accesul la inovaţie pornind de la lecţiile pandemiei şi de a oferi stabilitate şi predictibilitate modului de calcul al preţurilor la medicamente.

Accesul la medicamente de ultimă generaţie – cum rezolvăm decalajul?

Studiul  Patients W.A.I.T Indicator Survey 2021 (IQVIA), realizat de Federaţia Europeană a Industriilor şi Asociaţiilor Farmaceutice (EFPIA) şi lansat recent, arată că, în Europa, pacienţii pot aştepta  între 4 luni şi 2 ani şi jumătate pentru a avea acces la aceleaşi medicamente noi în funcţie de ţară, România aflându-se pe ultimul loc în acest clasament. Din 152 de medicamente inovatoare aprobate de Agenţia Europeană a Medicamentului în perioada 2016-2019, doar 39 (1 din 4) au fost introduse pe lista celor compensate şi gratuite din România, până la 1 ianuarie 2021. Germania  a introdus la compensare 133 de medicamente, Italia 114, Slovenia 78, Bulgaria 57, iar Ungaria 55.

Principalele cauze ale întârzierilor sunt timpul de aşteptare până la depunerea dosarului de rambursare (aşteptarea ca alte ţări UE să decidă rambursarea), procesul birocratic, un sistem de Health Technology Assesment (HTA) restrictiv faţă de inovaţie şi o echipă subdimensionată care face faţă cu greu şi cu mult efort dosarelor depuse de companiile farmaceutice. În 2020, s-au făcut progrese importante -  70 de molecule noi au fost incluse în lista medicamentelor compensate şi gratuite din România, însă fără un acces constant la terapii de ultimă generaţie, România nu va putea ţine pasul cu ceea ce se declară politic ca fiind un deziderat al ultimilor ani: dorinţa ca pacientul român să fie tratat la standardele actuale ale Uniunii Europene.

 

Parteneri:

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.