ZF Live

ZF Live. Tudorel Andrei, preşedintele Institutului Naţional de Statistică: În decurs de 27 de ani, populaţia României a îmbătrânit cu 6-7 ani. Avem una dintre cele mai mici rate ale fertilităţii la nivel european

Autor: Bianca Dorobanţu

28.02.2017, 00:07 1738

În ultimii 27 de ani, după căderea comunismului, populaţia României a suferit schimbări majore, atât la nivelul mediului urban, cât şi la nivelul celui rural. Principalii doi indicatori care reflectă aceste schimbări se referă la creşterea vârstei medii la care o femeie a avut primul copil şi creşterea vârstei medii a populaţiei României, a spus Tudorel Andrei, preşe­dintele Institutului Naţional de Statistică (INS), invitat la ZF Live.

Astfel, dacă în 1975 o femeie năştea primul copil la vârsta de de 20 de ani, în 2014, vârsta la care aceasta avea primul copil creştea până la 27-28 de ani, arată datele INS.

„Înseamnă o creştere de aproape 7-8 ani, iar acest lucru înseamnă  în mod obli­gatoriu o reducere a ratei fertilităţii. Avem una dintre cele mai mici rate ale fertilităţii la nivel european“, a subliniat preşedintele INS, trăgând un semnal de alarmă.

Al doilea indicator a cărui evoluţie este de natură îngrijorătoare, în opinia lui Tudorel Andrei, este creşterea vârstei medii a persoanelor care trăiesc atât în mediul urban, cât şi în cel rural.

Astfel, dacă în mediul  urban în anul 1992 vârsta medie a populaţiei României era de 35 de ani, în 2014 aceasta crescuse la peste 40 de ani, în timp ce în mediul rural vârsta a crescut de la 37 de ani în 1992 la 40,3 ani în 2014.

„Vârsta medie a populaţiei, atât a României, cât şi pe cele două medii (rural/urban – n. red.) a crescut cu aproape 6-7 ani. În decurs de 27 de ani, populaţia României a îmbătrânit cu 6-7 ani. (...) Înseamnă o degradare a piramidei vârstelor, atât în urban, cât şi în rural“.

Datele INS mai arată faptul că, la nivelul întregii Uniunii Europene, populaţia care trăieşte în mediul urban este de 70%, iar cea din mediul rural este de 30%. În România însă, ponderea urban/rural în 2015 se împărţea astfel: 56% din populaţie locuia în mediul urban şi 43-44% în mediul rural.

„Structura urban/rural în România este asemănătoare cu structura urban/rural din Polonia, dar este diferită faţă de alte ţări din apropierea noastră“.

Totuşi, datele INS mai relevă o stagnare a ponderii populaţiei din mediul urban, la 54%. În 1960, 32% din populaţie era urbană, ajungând la 54% în anii 1990, pondere care a stagnat la nivelul anului 2015.

„Partea de urbanizare trebuie legată de ce anume înseamnă activitatea economică la nivelul ţării respective. Este uşor să treci o localitate din zona urală în zona urbană, dar trebuie să asiguri infrastructură şi condiţii de viaţă. Obligatoriu, acest proces este legat de dezvoltarea unor sectoare care să susţină dezvoltarea economică a ţării. În perioada 1960, 1980, 1990 un rol foarte important l-a avut dezvoltarea industriei. Indiferent că a fost o dezvoltare sustenabilă pe o perioadă lungă sau scurtă, a însemnat atragerea forţei de muncă din zona rurală în zona urbană“.

Preşedintele INS mai spune că un alt factor la fel de important, pe lângă cel economic, este nivelul de cultură al populaţiei din ambele medii, rural şi urban. De asemenea, scăderea ratei fertilităţii şi scăderea numărului de copii născuţi de femeile din mediul urban şi rural au contribuit la menţinerea la acelaşi nivel a populaţiei din mediul urban.

Pe de altă parte, datele INS mai arată o înjumătăţire a numărului celor care pleacă din mediul urban şi se îndreaptă în cel rural. În 2014, 21% din mişcarea populaţiei era din rural în urban, faţă de 37% în 1970. „La nivelul anilor 1970 este firesc, dezvoltarea industriei a presupus atragerea unui număr mare de persoane din zona rurală către marile întreprinderi. După 1990, au fost migrări mult mai consistente din urban către rural datorită dezindustrializării. (...) Este un comportament firesc, până în 1990 era foarte greu ca un cetăţean să decidă unde merge.  După 1990 a existat libertatea de a circula atât în interiorul cât şi în afara ţării. A fost procesul de schimbare a structurii producţiei la nivelul României“.

În mediul rural, rata de ocupare a populaţiei este de 62%, în timp ce în mediul urban, rata de ocupare este de 61,5%, a mai spus Tudorel Andrei. 

Preşedintele INS mai subliniază faptul că diferenţele dintre mediul urban şi rural ar trebui să fie o temă importantă de discuţie pentru societatea românească. „Ruralul va reprezenta un factor important de dezvoltare a societăţii româneşti, din punctul de vedere al cererii şi sper că şi al ofertei pentru perioada următoare“.

Deşi agricultura contribuie cu doar 5% la formarea Produsului Intern Brut (PIB), rata de ocupare a populaţiei în acest sector este de 23-24%, ceea ce înseamnă foarte mult, în opinia preşedintelui INS.

„Ne-am propus să organizăm o masă rotundă pe această problemă de importanţă vitală pentru România. (...) Şi aici este o altă problemă, România deţine aproape 33% din numărul exploataţiilor agricole la nivel european, avem suprafaţe foarte mici pe exploataţia agricolă“.

Deţinerea de 33% din suprafeţele agricole se justifică prin fărâmiţarea excesivă a acestor suprafeţe, care nu asigură o productivitate suficient de mare care să asigure un plus de valoare, mai spune Tudorel Andrei.

INS îşi propune să realizeze recensământul populaţiei şi al locuinţelor, în 2021, pe mai multe etape: preluarea datelor care există la nivelul instituţiilor şi culegerea acestora folosind tehnologia.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

ZF Live
AFACERI DE LA ZERO