ZF Live

ZF Live. Ciprian Dascălu, economist-şef al BCR: Avem o estimare de creştere economică de 6,7% pentru 2021 şi vedem o continuare de creştere economică de la trimestru la trimestru, dar cu un avans mai moderat. Cursul îl vedem aproape de 4,98 lei/euro, iar inflaţia între 4-5%

ZF Live

În T1 2021 creşterea impor­tantă a venit de la serviciile destinate populaţiei, care au crescut cu aproape 33%, pentru că restricţiile s-au relaxat şi consumatorii au consumat mai mult servicii care au fost amânate.

Ciprian Dascălu, economist-şef al BCR, a doua cea mai mare bancă de pe piaţa locală după active, consideră că se va menţine creşterea economică înregistrată în primul trimestru al acestui an şi în timestrul al doilea vor fi recuperate pierderile generate de criza sanitară provocată de pandemia de COVID-19. Acesta estimează o creştere economică de 6,7% pentru anul 2021.

„Avem o estimare de creştere economică de 6,7% pentru anul 2021 şi vedem o continuare de creştere economică de la trimestru la trimestru, dar cu avans mai moderat faţă de ce am văzut în ultimele trei trimestre. De asemenea, am putea ajusta prognoza în sus, dacă avem un an agricol mediu. (...) La cum arată cifrele, în T2 vom recupera tot ce am pierdut în această criză sanitară din perspectiva creşterii economice”, a spus Ciprian Dascălu în cadrul emisiunii de business ZF Live. De altfel, şi alţi economişti au afirmat că se aşteaptă la o creştere economică în jur de 7%.

El subliniază, totuşi, că rezultatele pozitive din T1, adică creşterea economică este, de fapt, o recuperare a pierderilor din T3 al anului trecut, când creşterea economică a fost sub asteptări şi sub creşterile economice de la un trimestru la altul din regiune şi, oarecum, divergentă faţă de ce arătau indicatorii cu frecvenţă ridicată, precum producţia industrială, comerţul cu amănuntul sau serviciile oferite, destinate firmelor sau populaţiei, dar şi a pierderilor din T4 2020.

„Datele din T3 indicau o creştere de 8-9% şi în final a fost o creştere economică de 6%. Pentru T4, datele cu o frecvenţă ridicată indicau o creştere de 1-2% şi am înregistrat o creştere de 5%. În T4, faţă de celelalte ţări din regiune, România a beneficiat de condiţii de carantinare mult mai relaxate”, a menţionat Dascălu. El a afirmat că în T1 2021 creşterea impor­tantă a venit de la serviciile destinate populaţiei, care au crescut cu aproape 33%, pentru că restricţiile s-au relaxat şi consumatorii au consumat mai mult servicii care au fost amânate. „Mă aştept ca în trimestrele viitoare, pe măsură ce ţările din regiune relaxează şi ele mai pronunţat restricţiile, în special cele de mobilitate, să văd o creştere în regiune de la trimestru la trimestru mai accelerată decât cea din România, pentru că o parte din cererea amânată a consumatorilor din România deja a fost satisfăcută în T1”, a adăugat Dascălu.  Econo­mistul - şef al BCR mai spune că, deşi toată lumea vede o creştere economică puternică, motoarele pentru creşterea economică din următorii ani ar putea veni, în special, dinspre programele de investiţii, în principal cele cu finanţare europeană. „Practic, toate simulările, dincolo de 2021, din 2023 sau 2024, sunt de o creştere economică între 4,5-5%”, a precizat Dascălu.

Anul acesta, el crede că principalele pericole pentru economie sunt evoluţia pandemiei şi eficienţa vaccinurilor. „Un alt pericol este adâncirea deficitului de cont curent, pe care noi o aşteptăm să continue în acest an şi să ajungă de la -5,2% la -5,7% sau -5,8%.”

Acesta a mai afirmat că România are probleme de competitivitate şi ar trebui să treacă către exporturi cu o valoare adăugată mai mare. „Ajustarea contului curent, fără a însemna un cost semnificativ, nu se va putea face mai devreme de 3-4 ani. Mă refer la o ajustare graduală a defi­citului de cont curent cu reforme de natura ofertei şi cu o depreciere a cursului de schimb, astfel încât în 3-4 ani să avem un deficit de cont curent ajustat spre 3-4% şi finanţat, aproape în totalitate, de investiţii străine directe”, a explicat el.

De asemenea, el crede că anul acesta vor exista presiuni pe cursul de schimb valutar, pentru a împinge dobânzile în sus, dar consideră că BNR are suficient spaţiu din managementul lichidităţii. Presiunile pe cursul valutar vor fi exercitate de deficitul comercial care se reflectă în deficitul cont curent. „Dacă ne uităm la anul trecut, pe contracţie economică, cam toate ţările din regiune au avut o creştere a surplusului de cont curent, dar România a avut o lărgire a deficitului de cont curent, care vine din partea maşinilor şi a industriei manufacturiere, dar şi din exporturile care au scăzut, mai mult decât au scăzut cele din regiune, şi pe fondul importurilor care s-au ţinut mai bine”, a precizat Dascălu.

Mai multe detalii pe zfcorporate.ro

El crede că dobânda cheie va depinde de ce se va întâmpla în ţările din regiune, în special de în Polonia, unde ar putea avea loc o eventuală ajustare în sus a ratelor de dobândă, şi menţionează că trebuie să ţinem cont că punctul de start al creşterilor de dobândă din România este mai mare decât al altor ţări din regiune.

„În România avem o rată cheie de 1,25, în Ungaria de 0,6, în Cehia de 0,25 şi în Polonia de 0,1. Există un ecart suficient să poată fi amânată o eventuală decizie de creştere de dobândă”, a afirmat Dascălu. El crede, totuşi, că BNR va folosi dobânda pentru temperarea presiunilor inflaţioniste în momentul în care acestea vor veni din presiuni din partea cererii.

„Noi estimăm cursul de schimb 4,95 lei/euro, dar probabil o să ne mutăm la 4,98 lei/euro. Dacă ne uităm în ultimii cinci ani, am avut o depreciere anuală, graduală, oarecum în linie cu diferenţialul de inflaţie. Dacă noi avem o inflaţie de 4%, iar în zona euro este o inflaţie de 1%, este tolerabilă o depreciere a cursului de 3 pentru tot anul acesta”, a mai spus economistul şef al BCR. 

De asemenea, el a afirmat că anul acesta, ROBOR-ul la trei luni se va situa în intervalul 1,5-1,75. „Văd ROBOR-ul stabil. Nu ne aşteptăm la creşteri ale ratelor de dobândă în acest an”, a întărit Dascălu.

 

Cum va fi inflaţia în 2021

► BNR a estimat o inflaţie de 4,1%, iar noi la ultima estimare am spus că inflaţia va fi de 3,9%. Probabil, o vom revizui în sus, mai ales după creşterea economică, când, practic, deficitul de cerere se va închide mai devreme decât anticipam şi, de asemenea, avem şi liberalizarea preţurilor la gaze şi energie într-o nouă etapă în care vor împinge destul de mult inflaţia, ipoteze pe care nu le aveam în scenariul iniţial. 

► Inflaţia va fi între 4-4,5% anul acesta şi anul viitor o să ne întoarcem aproape de 3%. Este un one off, dacă ne uităm doar la contribuţia liberalizării energiei din ianuarie. Pentru ianuarie 2021, ar trebui ca în urma acestui efect statistic de bază, inflaţia să scadă doar datorită energiei cu 0,9%. În continuare, inflaţia ridicată este tranzitorie, ţine şi de preţurile globale la mărfuri şi ţine şi de şocul dat de reglementarea preţurilor date la energie şi gaze naturale. Dacă ne uităm la inflaţia de bază pe care o estimăm pentru anul acesta, ea se situează între 2,6% şi 2,9% pentru tot orizontul de opt trimestre în faţă. Inflaţia, care exclude aceste şocuri de ofertă, este stabilă şi nu vedem necesară o întărire a politicii monetare prea devreme.

ZF Live

Etichete: bcr,economist,sef,zf live

AFACERI DE LA ZERO
Linkuri utile

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.