ZF Live

ZF LIVE. Alexandru Reff, country managing partner Deloitte: Sunt câteva judeţe care suferă foarte mult la capitolul „lideri în business“

Autor: Ramona Cornea

25.02.2020, 17:03 138

♦ În judeţul Gorj, stocul investiţiilor străine directe este de numai 3 milioane de euro, iar cifra de afaceri totală a companiilor din judeţ este de 1,8 mld. euro, sub cea realizată de o singură companie din judeţul vecin - Dolj, unde fabrica Ford din Craiova a ajuns la un rulaj de 2,2 mld. euro, arată datele din anuarul Top 1.000 cele mai mari companii din România, realizat de ZF şi susţinut de Deloitte.

„Multiplele disparităţi analizate în Top 1.000 companii ţin de concentrarea geografică a acestor actori care însumează jumătate din economie, aproape jumătate dintre ei fiind prezenţi în Bucureşti sau în Ilfov. Sunt câteva judeţe care suferă foarte mult la capitolul „lideri în business“, a spus la ZF Live Alexandru Reff, country managing partner Deloitte România şi Moldova.

Reff arată că indicatorii cantitativi ai companiilor din România ar fi fost superiori dacă am fi fost afectaţi în mai mică măsură de un dublu deficit – cel al capitalului insuficient pentru a alimenta potenţialul real al economiei şi cel al forţei de muncă, a cărei insuficienţă, atât pe segmentul de competenţe înalte, cât şi pe cel de competenţe medii, a fost principala preocupare a executivilor în ultimii ani.

„Există multe forme prin care economia ar putea fi capitalizată suplimentar. Investiţiile străine directe reprezintă cea mai importantă sursă de capital, o sursă care a fost în contracţie după criza economică până foarte recent. Abia acum 2-3 ani de zile a reînceput un trend ascendent al investiţiilor străine şi suntem în continuare departe de momentul din 2008, când nivelul lor era aproape dublu faţă de ceea ce înregistrăm astăzi“, spune Reff.

Harta de business a României arată cum pe o rază de 100 de kilometri peisajul de business este profund diferit în funcţie de modul în care investitorii şi-au stabilit „cartierul general“ al proiectelor de investiţii. Un simplu exerciţiu de imaginaţie arată că dacă investiţia Ford s-ar fi dus la 100 de kilometri de Craiova, la Târgu-Jiu, judeţul Gorj nu ar mai fi fost pe ultimele locuri în 2018, ci mult mai sus. Gorjul a avut în 2018 o cifră de afaceri totală de 8,7 mld. lei (1,8 mld. euro), în timp ce Doljul a ajuns la 32 mld. lei din care doar uzina Ford generează o treime, arată datele din anuarul Top 1.000 cele mai mari companii din România.

 

Un mediu de business mai productiv

„Anul 2018 a fost marcat de cea mai mare creştere economică, cea mai mare creştere a PIB-ului şi lucrul acesta este vizibil şi în creşterea cifrei de afaceri şi a o serie de alţi indicatori ai companiilor din România. Vorbim de o remarcabilă creştere de 15% a cifrei de afaceri agregată a companiilor prezente în Top 1.000 companii, mai mare decât creşterea cifrei de afaceri medii consolidată pe întreaga economie. Vorbim şi despre o creştere a profitului. Evident, nu este surprinzătoare, pe fondul creşterii foarte solide a cifrei de afaceri, dar vine să estompeze temerile, care erau destul de mari la un moment dat, legate de creşterea costurilor“, arată Alexandru Reff.

Dincolo de recorduri, rămâne un indicator care nu a revenit la nivelul din 2008, cel al numărului de salariaţi din companii: 4,6 milioane de oameni în 2008 şi 4,2 milioane de oameni în 2018.

„Se poate face o comparaţie cu momentul de vârf al forţei de muncă angajată în economie, care a fost înainte de criza de acum 12 ani, când forţa de muncă era cu 10% mai mare decât cea de astăzi, generând însă o cifră de afaceri cu 50% mai mică decât cea de astăzi. Productivitatea a crescut cu peste 50%, ceea ce a putut să susţină o creştere a veniturilor salariale foarte semnificativă, probabil undeva spre dublul mediei care se înregistra înainte de criză. Acestea sunt nişte dinamici favorabile care se pot remarca din perspectivă cantitativă.“

 

Dincolo de cifre: capitalul uman

Alexandru Reff arată că foarte multe dintre input-urile executivilor intervievaţi în studiile Deloitte vorbesc despre schimbările aduse de noile tehnologii, despre tehnologiile celei de-a patra revoluţii industriale, cu accent pe impactul pe care îl au asupra modului în care se desfăşoară activitatea angajaţilor.

„Aş spune că sunt cel puţin două direcţii din care vin schimbări majore pe piaţa muncii: una care vine din tehnologie,  iar cealaltă componentă este mult mai umană, în care vedem o serie întreagă de evoluţii atât demografice, cât şi la nivel de aşteptări şi de valori individuale. Combinaţia dintre ele este foarte provocatoare pentru că presupune o transformare complexă, o adaptare şi depăşirea unor provocări care în momentul de faţă sunt foarte semnificative“, spune Alexandru Reff.

Viitorul pieţei muncii devine una dintre temele cheie din agenda directorilor de HR, dar nu numai, pentru că şi preocupările directorilor executivi se îndreaptă către modul în care îşi pot adapta politicile de resurse umane la noua realitate din piaţă.

„Transformarea din cadrul organizaţiilor este mult mai profundă, are o dimensiune mai degrabă umană, care ţine de satisfacerea unor aspiraţii şi a unor aşteptări umane şi are o dimensiune care ţine de modul în care interacţionăm şi ne deservim clienţii.“

Alexandru Reff explică faptul că modul digital de lucru nu presupune doar adopţia tehnologiilor cognitive, a inteligenţei artificiale sau a roboţilor, ci presupune un nou mod de a crea valoare, noi modele de business, noi moduri de a interacţiona, ierarhii mult mai plate, o viteză mult mai mare de reacţie.

„Când este vorba de dimensiunea umană, noi operăm cu acest concept de întreprindere socială, acel business care transcende nişte obiective exclusiv financiare şi care este foarte preocupat de impactul pe care îl are asupra unei serii extinse de stakeholderi. Această întreprindere socială îşi propune să aducă înapoi sentimentul de scop, de apartenenţă, sentimentul că ceea ce facem este important şi reprezintă o contribuţie dincolo de cea strict materială şi financiară“.

Reff concluzionează că firmele va trebui să urmărească, alături de obţinerea de profit sau tocmai pentru a rămâne profitabile în mod sustenabil, un impact pozitiv în societate şi unul limitat asupra mediului.

 

Top 1.000 cele mai mari companii din România – ediţia a treia

Anuarul Top 1.000 cele mai mari companii din România realizat de ZF şi susţinut de Deloitte a apărut ieri pe piaţă şi oferă imaginea a jumătate din businessul românesc.

Cele mai mari 1.000 de companii din România au avut în 2018 o cifră de afaceri cumulată de 745 mld. lei (160 mld. euro), în creştere cu aproape 15% faţă de anul anterior. Într-un an al recordurilor, cu peste 725.000 de firme cu bilanţ depus, din care aproape 540.000 au afaceri mai mari ca zero, dependenţa economiei de companiile mari creşte. Astfel, raportat la cifra de afaceri totală din economie, de 1.571 mld. lei (338 mld. euro) în 2018, ponderea top 1.000 urcă la peste 47,4%, faţă de 47% în urmă cu un an. Tot ca repere, top 1.000 companii reprezintă 32% din soldul total al câştigurilor din economie şi 23% din numărul de salariaţi. Dana Ciriperu



 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

ZF Live
AFACERI DE LA ZERO