Caută doar în titlu
ZF izolati, dar impreuna

#izolatidarimpreuna. Nicolae Panduru, medic diabet, nutriţie şi boli metabolice în cadrul MedLife: În această perioadă este important să ne menţinem imunitatea ridicată. Acest lucru înseamnă prevenţia infecţiei sau, dacă ne infectăm, ne ajută să luptăm cu virusul

17.04.2020, 00:06

Pentru o imunitate ridicată trebuie să consumăm zilnic proteine, acizi graşi Omega-3, vitamine şi minerale. Nu recomand un număr fix de mese pe zi, ci un interval orar în care să mâncăm, între 7.00 şi 17.00

Nicolae Panduru, medic diabet, nutriţie şi boli metabolice în cadrul MedLife, spune că în această perioadă este important ca oamenii să acorde o importanţă ridicată sistemului imunitar, dar şi să gândească pozitiv, pentru că aceşti factori ajută la prevenţia infecţiei cu noul coronavirus, dar şi în lupta cu acesta.

„În această perioadă este important să ne menţinem o imunitate bună. O imunitate bună înseamnă prevenţia infecţiei sau, dacă ne infectăm, ne ajută să luptăm cu virusul. Aici putem sublinia trei aspecte importante de care să ţinem cont: consumul de proteine, de acizi graşi Omega-3 şi de vitamine şi minerale“, a spus Nicolae Panduru în cadrul emisiunii ZF Medici Live.

Astfel, medicul nutriţionist spune că adulţii trebuie să consume zilnic circa 150 de grame de carne slabă (orice carne, inclusiv peşte, fructe de mare), 1-2 albuşuri de ou, 500 de mililitri de lactate şi 100 de grame de brânză. Pentru cei care nu consumă proteină animală, aceştia pot înlocui carnea cu circa 300-400 de grame de soia, linte, fasole, ciuperci, sau alte produse care conţin o cantitate echivalentă de proteină. „Proteinele sunt importante pentru că toate imunoglobulinele care luptă împotriva unei infecţii sunt de fapt proteine, de aceea avem nevoie de ele. Pe partea de vitamine, pentru imunitate este importantă vitamina A. Atunci când avem un deficit de vitamina A infecţiile atât digestive, cât mai ales respiratorii sunt mai frec­vente. Ca surse de vitamina A pot spune ficat, lapte, dar mai ales legume“, a adăugat Nicolae Panduru.

Pentru copii, medicul nutriţionist spune că sunt recomandate aceleaşi vitamine, acizi graşi Omega-3 şi proteine ca cele consumate de adulţi, însă, aceştia trebuie să consume zilnic patru porţii de pâine sau cereale integrale – „o porţie trebuie să aibă 25 de grame, cât are o felie de pâine.“

„Nu recomand un număr fix de mese, recomand un interval orar în care să mâncăm, între 7.00 şi 17.00. Dacă reuşim să mâncăm un număr de ore pe zi, ne antrenăm organismul să înveţe să consume grăsimile proprii, astfel că micşorăm rezistenţa la insulină şi creştem toleranţa la glucoză, care sunt două dintre mecanismele fundamentale ale bolilor metabolice care ne afectează după 40-50 de ani.“

Un alt motiv pentru care este bine să avem o perioadă de peste 12 ore în care să nu mâncăm este reprezentat de faptul că după aproximativ 8 ore, organismul începe să folosească corpii cetonici rezultaţi din arderea grăsimilor proprii, iar creierul învaţă să folosească corpii cetonici în loc de glucoză, a explicat medicul Nicolae Panduru. „Aşa dispare acea poftă de carbohidraţi.“

În cazul copiilor, Nicolae Panduru spune că nu se aplică acest program pentru că ei sunt în creştere şi au nevoie de ceva mai multe proteine pentru a se dezvolta. „La copii ar trebui să avem o gustare proteică şi în afara intervalului orar 7.00 – 17.00 pentru a-i ajuta peste noapte să crească în masa musculară, a oaselor.“

De asemenea, medicul nutriţionist este de părere că în această perioadă de carantină consumatorii ar trebui să fie mai ponderaţi în legătură cu cantitatea de alimente pe care o achiziţionează şi mai ales pe care o aruncă.

„Vor exista schimbări de comportament în alimentaţia oamenilor, dar nu cred că se va schimba modul de producţie al alimentelor. Această perioadă ne modifică şi ne va modifica profund modul de a fi, de a gândi, de a cumpăra şi de a vedea şi felul în care mâncăm. În cazul meu şi al familiei mele, noi ne gândim mult mai atent la ce provizii punem în coş, la modul în care facem cumpărăturile“, a spus Nicolae Panduru.

 

Ce a mai spus Nicolae Panduru, medic diabet, nutriţie şi boli metabolice în cadrul MedLife

În urma carantinei apar modificări de stil de viaţă, nu doar de regim alimentar, iar modificările de regim sunt o consecinţă a acestor modificări de stil de viaţă. Aici putem menţiona relaţiile cu cei din jur din această perioadă, care sunt afectate, starea psihologică, apariţia anxităţii, sau cu afectarea principalelor nevoi – cea de siguranţă.

În această perioadă se pot naşte frica, anxietatea sau chiar depresia, care au ca urmare mâncatul compulsiv.

Programul de somn poate fi modificat în această perioadă mai ales dacă ne simţim în nesiguranţă, iar studiile arată că cei care au sub cinci-şase ore de somn, mănâncă cu 15-20% mai mult în ziua următoare. Şi dacă dormim cât trebuie, dar în afara intervalului orar recomandat – 22.00 – 7.00-, a doua zi vom consuma mai multe calorii.

Rutinele de lucru, în perioada de carantină, sunt profund modificate şi astfel poate apărea plictiseala, iar consecutiv plictiselii pot apărea gânduri care să ducă spre tristeţe şi melancolie, iar pentru a schimba starea de spirit, orice om trist sau melancolic, apelează la dulciuri sau alte alimentare care nu sunt neapărat sănătoare, alături de un joc pe computer.

Este important să adresăm fiecare dintre problemele cu care ne confruntăm în această perioadă. Asta putem face printr-o evaluare realistă, împreună cu o altă persoană, a situaţiei financiare, de sănătate, conştientizarea corectă a stărilor şi emoţiilor pe care le trăim, reevaluarea obiectivelor pe care nu le mai putem atinge şi a celor pe care le putem îndeplini acum. Putem înlocui obiectivele trecute cu cele actuale pentru a ne ocupa timpul. Introducerea unor noi rutine, dacă este posibil, şi păstrarea unei gândiri pozitive, iar pentru fiecare gând anxios să încercăm să venim cu două gânduri pozitive, să vedem partea plină a paharului.

Şi factorii ideologici pot duce la poftele deosebite, iar aici putem să amintim exerciţiul fizic – 50 de minute pe zi, evaluarea listei de medicamente – aici ne referim la cele care intensifică pofta de mâncare (antidepresivele, anticoncepţionale orale şi anumite antidiabetice), să încercăm să dormim bine, să ne hidratăm (2 litri – 2,5 litri apă pe zi), iar aici este important ph-ul apei care ar trebui să fie peste 8 şi încurajarea obiceiurilor alimentare sănătoase.

Alt element important ar fi factorii de mediu. Pentru că mediul este foarte restrâns trebuie să încercăm să nu avem tentaţii în jurul nostru – nici în frigider, nici în casă. Trebuie să încercăm să creeăm un mediu cât mai echilibrat, care să ne ofere cât mai multe atracţii în afara celui de a mânca.

Cum în această perioadă tindem să ne facem cât mai multe provizii de mâncare, pentru a evita această situaţie putem să mergem la cumpărături cu o listă, pentru a nu cumpăra din poftă.

Pentru cei care sunt în carantină cu un stoc de produse, nu trebuie să uităm că de multe ori, atunci când avem poftă să mâncăm ceva şi nu ne este foame, această poftă poate poate să dispară prin simplul consum de apă cu ph alcalin, care să tamponeze aciditatea gastrică, adică o parte din senzaţia care ne dă dorinţa de a mânca.

Alimentaţia unui preşcolar ar trebui să conţină obligatoriu lapte şi produse lactate – o porţie de lactate de 100 mililitri şi este bine să consume între două şi trei porţii pe zi, carnea şi produsele din carne ar trebui să fie consumate zilnic, ca şi cantitate poate fi măsurată cu palma copilului şi să consume una-două porţii pe zi, un ou la două zile, fructe şi legume obligatoriu în fiecare zi, fructe şi legume - un copil ar trebui să consume în jur de 200- 300 de grame pe zi. Pentru carbohidraţi ar trebuie să consume pâine şi cereale integrale cam patru porţii pe zi, o porţie având cam 25 de grame, cât are o felie de pânie.

În ceea ce priveşte ciocolata avem două aspecte importante – cantitatea de cacao şi cantitatea de zahăr. Ciocolata neagră cu peste 70% cacao activează o arie din creier care e importantă pentru imaginaţie, pentru că acolo se integrează tot ce înseamnă miros, auz, vorbit. Dacă vrem să ne creştem activitatea intelectuală putem consuma dimineaţa ciocolată neagră – o bucăţică – două – pentru că ne ajută să fim productivi.

În schimb, ciocolata obişnuită conţine o cantitate mare de zaharuri şi carbohidraţi, care împreună cu cacao duc la eliberarea unui aminoacid care este un precursor de seretonină -celebrul hormon al fericirii. Astfel, cantitatea mare de carbohidraţi cu cea de triptofan creează o stare de somnolenţă, de fericire şi scade productivitatea dar creşte şi riscul de depdendenţă de ciocolată, datorită acestei senzaţii. Mi se pare o combinaţie letală în această perioadă dependenţa de ciocolată, de aici până la creşterea în greutate e doar un pas.

Pentru persoanele care nu ştiu sau nu au timp să gătească pot spune regulile pe care le aplic eu atunci când îmi fac un sandviş – nu ar trebui să punem sosuri, ar trebui să folosim o singură felie de pâine (neagră) şi încerc să am grijă ca ce pun în acel sandviş să nu depăşească cantitatea de pâine. Dacă pun o felie de pâine de 25 de grame, pun şi o felie de carne tot de 25 de grame şi branză în aceaaşi cantitate, spre exemplu. Ultima mea regulă legată de sandvişuri este că nu mănânc mai mult de două pe zi.

Pizza nu recomand în această perioadă şi nici în afara ei.

Putem comanda şi zilnic mâncare cu condiţia să comandăm mâncare gătită şi nu fast food.

Vor exista schimbări de comportament în alimentaţia oamenilor, dar nu cred că se va schimba modul de producţie al alimentelor. Această perioadă ne modifică şi ne va modifica profund modul de a fi, de a gândi, de a cumpăra şi de a vedea şi felul în care mâncăm. În cazul meu şi al familiei mele, noi ne gândim mult mai atent la ce provizii punem în coş, la modul în care facem cumpărăturile. Probabil că da, se vor achiziţiona mai multe produse bio.

Încertitudinea cu privire la această perioadă ar trebui să ne facă pe toţi să fim mai ponderaţi în legătură cu cantitatea de alimente pe care o consumăm şi mai ales pe care o aruncăm.

Ponderea este de aproximativ 30% consultaţii fizice şi 70% consultaţii online. Pe zi sunt în jur de 10 consultaţii, eu având un program destul de scurt zilnic. Majoritatea pacienţilor nu vin pentru obezitate sau stil de viaţă, ci pentru diabet zaharat, pentru că aici sunt problemele care nu pot fi amânate.

Pacienţii cu diabet sunt mai afectaţi din mai multe motive. Un prim motiv este legat de vârstă, pentru că majoritatea pacienţilor cu diabet zaharat au peste 40-50 de ani, dar este important şi faptul că risul mai mare de a fi infectat cu coronavirus la persoanele cu diabet zaharat apare în condiţiile în care diabetul este dezechilibrat. Aici este un joc cu dublu sens între infecţia virală şi dezechilibrul diabetic. Dacă avem glicemia dezechilibrată atunci favorizăm infecţia, iar odată infectaţi glicemiile vor creşte şi intrăm într-un cerc vicios din care ieşim foarte greu. Glicemia crescută scade imunitatea.

Citiţi AICI Ziarul Finanicar E-paper de MIERCURI 

Acest articol este parte a demersului MedLife – Izolaţi, dar împreună, realizat alături de Ziarul Financiar. Susţinut de medici şi specialişti, demersul este menit să informeze corect şi să ofere suport medical şi emoţional celor care au nevoie. #izolatidarimpreuna vorbeşte despre solidaritate şi despre cum putem acţiona responsabil în tot acest timp: prin izolare, prin informare corectă şi prin dedicare, cu empatie şi căldură, putem depăşi acest impas.

Împreună facem ca adaptarea la aceste noi condiţii să fie mai uşoară. Să scăpăm de incertitudini, să fim responsabili şi rezilienţi în faţa provocării cu care ne confruntăm. Învăţăm să fim uniţi, prezenţi unii pentru ceilalţi, chiar dacă o facem de la distanţă, să ne protejăm pe noi, dar şi pe cei care au cea mai mare nevoie. Pentru că în noi stă puterea de a schimba traiectoria acestei perioade şi pentru că fiecare dintre noi poate face diferenţa. Dacă crezi că acest articol poate să fie şi altora de ajutor, te rugăm să îl dai mai departe.

 
Un Demers Ziarul Financiar cu susținerea ZF izolati, dar impreuna

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.