ZF IT Generation. Start-up pitch. Alexandru Radovici şi Daniel Rosner, cofondatori. Start-up-ul OxidOS, cu echipe în Bucureşti şi Cluj, dezvoltă un nou sistem de operare pentru zecile de procesoare din autoturisme, cu ambiţia de a declanşa o revoluţie în industria auto la nivel global

O echipă de specialişti în software din Bucureşti şi unul dintre cele mai importante centre de dezvoltare de software pentru industria auto din România - Cluj-Napoca - lucrează la un nou sistem de operare pentru autoturisme, care să le permită constructorilor să reducă la jumătate timpul de dezvoltare a proiectelor - ceea ce ar constitui, dacă start-up-ul va avea succes, o adevărată revoluţie pentru companiile auto. Sistemul de operare la care lucrează OxidOS va gestiona zecile de procesoare care se află acum în maşinile moderne, cele care controlează de la lucruri simple precum ştergătoarele până la lucruri sofisticate precum frânele sau modul în care funcţionează motorul, iar principalul avantaj pe care îl promite este reducerea la jumătate a timpului de dezvoltare al softului dedicat şi înlocuirea rapidă a componentelor electronice, în caz că unul devine indisponibil. Dacă totul va funcţiona conform planului, constructorii de maşini ar urma să economisească ani de zile, un câştig enorm, practic o revoluţie pentru industria auto, spun fondatorii echipei, a căror ambiţie este ca soluţia lor este să fie vândută direct giganţilor din industrie.

„Noi ne adresăm direct unei pieţe globale. Cel mai probabil, 99%, primii noştri clienţi vor fi din Germania, din Franţa, din State Unite, poate din Japonia“, spune Daniel Rosner, cofondator şi responsabil de dezvoltarea de business în cadrul OxidOS.

Echipa lucrează la modul în care funcţionează componente care sunt practic „invizibile“ pentru consumatori, câtă vreme ele funcţionează, adaugă Alexandru Radovici, CEO şi cofondator al OxidOS.

„OxidOS încearcă să reducă timpii de dezvoltare necesari pentru a face software pentru maşini. Ne referim aici la softul din maşini care nu se vede. Ce trebuie să înţeleagă lumea este că maşina are undeva la o sută de microprocesoare în ea, singurul vizibil este cel din infotainment - deci ecranul din maşină dar de fapt maşina are undeva spre 100 de procesoare. Fiecare dintre aceste procesoare rulează soft, în esenţă un sistem de operare specific. Aceste procesoare au rolul de a controla motorul, de a controla frâna, de a controla uşile, lumina din maşină, semnalizarea şi toate elementele auxiliare ale maşinii. Ce se întâmplă astăzi: durata de dezvoltare a softului pentru aceste microprocesoare este foarte mare, durează de la unul până la trei patru ani şi asta pentru că există foarte multe reglementări, adică nu merge ca şi în industria de consumer - facem softul şi bineînţeles că mai avem probleme - cum are orice aplicaţie pe dispozitive mobile; aici softul trebuie să respecte nişte reglementări şi trebuie să fie super bine testat. Adică orice rechemare în service pentru soft o să fie un cost destul de mare şi o posibilă amendă pentru producătorul de maşini. Gândiţi-vă că apăsăm frâna şi maşina nu frânează. Ceea ce încercăm noi cu OxidOS este să reducem timpul de dezvoltare şi facem asta folosindu-ne de un limbaj nou, care se numeşte Rust, e un limbaj care a apărut undeva acum 10 ani - e foarte puţin pentru un limbaj de programare şi e un limbaj dezvoltat din greşelile care s-au făcut în limbaje de programare foarte vechi. Pentru astfel de microprocesoare, de control de motor, de control de uşă, singurul limbaj disponibil astăzi este limbajul C din raţiuni tehnice şi discutăm de un limbaj care a fost făcut acum 50 de ani. Deşi a fost îmbunătăţit şi s-au făcut tot felul de tool-uri şi softuri pentru a verifica / scrie în acest limbaj, este ca şi cum livrăm o maşină electrică pe platforma unui Ford T. Ce încercăm noi să facem este să schimbăm sectorul auto în acelaşi mod în care în 1995, anii ‘90, Sun Microsystems a făcut-o cu sectorul bancar pentru Java. Deşi unele bănci încă mai folosesc COBOL şi limbaje foarte vechi majoritatea softurilor enterprise sunt scrise în Java. Şi noi încercăm să facem acelaşi lucru în automotive - cu noul limbaj Rust“.

Soluţia va uşura şi viaţa dezvoltatorilor şi integratorilor cu care lucrează constructorii auto, a adăugat Daniel Rosner. „Practic noi am venit cu o soluţie software pentru acele controlere din maşină pe care în general utilizatorul nu le cunoaşte, de care utilizatorul nu ştie cât timp maşina merge bine, fie că vorbim de controlul de start stop, de control de ştergătoare, toate acele mici controlere de pe maşină care atâta timp cât merg bine lumea este fericită. Lucrurile se schimbă când ajungi în service şi ţi se spune ne pare rău este o eroare software, mai durează două săptămâni. Ne propunem să facem viaţa mai uşoară dezvoltatorilor şi integratorilor. Practic prin abordarea noastră vom reduce timpul de dezvoltare undeva cu 50%, deci vorbim de o dezvoltare de doi, trei ani pe care să o reducem la un an.“

Proiectul s-a conturat sub forma unui start-up la începutul acestui an, iar prima idee a echipei a fost de a obţine o finanţare europeană, idee abandonată din cauza perioadei prea lungi de obţinere a banilor. „Întâi ne-am uitat spre nişte fonduri europene şi era destul de probabil că o să le obţinem şi am zis «vow ce bine» după care ne-am dat seama că termenul de obţinere era un an şi jumătate şi atunci am zis - ok dacă noi stăm un an jumate s-a terminat povestea. Şi atunci împreună cu Ioana colega cu care aveam o firmă înainte am zis hai să punem pe hârtie. I-am luat pe colegii din Cluj am zis hai să facem un pitch deck. Experienţa mea de a ridica bani nu este foarte bună - adică din cauza mea nu din cauza ecosistemului. I-am trimis pitchul lui Daniel Rosner pentru feedback, iar lui i s-a părut interesant.“

„Mi s-a părut interesant şi mi s-a părut foarte în linie cu teza pe care o susţin de mulţi ani şi anume este momentul oportun să construim start-up-uri româneşti cu impact global şi acesta este exact tipul de start cu care vrem să vindem în primul rând în afară, la nivel european, în afară în Statele Unite. Deci noi ne adresăm direct unei pieţe globale. Cel mai probabil, 99%, primii noştri clienţi vor fi din Germania, din Franţa, din State Unite, poate din Japonia. şi este exact tipul de start-up de tip deeptech în care vreau să mă implic. Şi acum fac tot posibilul să ajut echipa să ajungem la această viziune globală“, a adăugat Rosner.

În loc de fonduri europene, start-up-ul a luat o finanţare de 1,2 mil. euro de la fondul de investiţii Early Game Ventures şi un grup de business angels. „În august am ridicat prima rundă de investiţii, la nivel seed, având ca lead-investor Early Game Ventures, unde am lucrat alături de Dan Călugăreanu şi acum avem un <<run-off>> de un an şi jumătate, doi ani, pe care îl folosim pentru a trage tare până la momentul în care avem certificarea. Industria auto este foarte strictă, ceea ce este un lucru foarte bun pentru că vrem ca softul din maşini să dea cât mai puţine erori, vrem să fim în siguranţă, şi automat până la prima vânzare noi acum tragem tare atât pe partea de dezvoltare dar şi pe tot ce înseamnă certificare, astfel încât într-un an şi jumătate să fim gata pentru primele vânzări“, a explicat Daniel Rosner. „Practic noi avem sistemul de operare, dezvoltăm componente specifice şi am început procesul de certificare. Asta o să ne dea un avantaj pentru că e important să începem acum, nu în momentul în care toată lumea o să vrea.  În momentul în care o să fie cererea puternică noi trebuie să fim acolo şi să putem livra imediat“, a completat Alexandru Radovici.

De ce este echipa din Bucureşti şi Cluj dar nu şi din Piteşti sau Craiova - oraşele de care se leagă în mod automat industria de auto din România, în contextul în care au fost înfiinţate cu decenii în urmă cele două fabrici de autoturisme din Romînia (Dacia şi Ford - în trecut Oltcit)? „Capitalele“ industriei de software pentru industria auto din România se află în alte oraşe, spune Alexandru Radovici. „Fabricile auto sunt în Piteşti şi Craiova, acolo sunt constructorii de maşini. Constructorii de maşini construiesc şasiul maşinii, fac designul maşinii, construiesc în principal motorul maşinii, care este principalul element care blochează intrarea pe această piaţă. Motorul e dificil de făcut. Foarte puţini dintre constructori construiesc softul. Nici măcar elementele de control electronic nu sunt construite de ei. Ei le cumpără de la implementatori, companii de tip <<tier 1>>. Iar aceşti implementatori în industrie sunt în general Continental, Huff, Veoneer - sunt mai mulţi. Oraşele din România în care se face dezvoltarea de soft pentru maşini sunt Timişoara, Sibiu şi Cluj. Acestea sunt cele trei oraşe din România.“