ZF IT Generation. Răzvan Rughiniş, cofondator Innovation Labs: Mi-aş dori ca tinerii fondatori de start-up-uri din România să pună pe primul loc produsul, nu profitul. Urmăriţi şi interviuri cu cele 15 echipe din “finala” Innovation Labs 2022, şi o evaluare a ecosistemului local realizată de Daniel Rosner, din echipa preacceleratorului

Fondatorii de start-up-uri din România ar trebui să adopte modul de gândire european, în care dezvoltarea produsului / a soluţiei e pe primul loc şi nu profitul, consideră Răzvan Rughiniş, cofondator al Innovation Labs, program de preaccelerare pentru start-up-uri tehnice lansat în urmă cu un deceniu.

„De multe ori noi avem această modestie, venind din Europa - nu avem aceleaşi resurse de capital, dar cifrele sunt foarte diferite. Supravieţuirea start-up-urilor euro­pene este mai mare decât supravie­ţuirea start-up-urilor americane. Cu bune şi cu rele, câteodată e bine să închizi un business mai devreme dar realitatea este că această viziune europeană de a-ţi creşte start-up-ul prin clienţi, prin produse care să răspundă unei pieţe, şi nu neapărat prin investitori cred că ne apropie şi de start-up-urile din Berlin şi de cele din Paris, şi speranţa mea este ca tinerii astăzi din România să fie mai conectaţi cu acest ethos european al unui start up care creează produse înainte de profit. Banii sunt un mijloc iar produsul este ceea ce ar trebui să anime orice fondator”, a declarat Rughiniş în cadrul emisiunii ZF IT Generation.

O schimbare fundamentală în ceea ce se întâmplă la Innovation Labs, dar şi pe piaţă în general, este faptul că acum echipele din start-up-uri nu mai sunt formate doar din programatori. „Când am pornit Innovation Labs alături de Andrei Pitiş ne gândeam în primul rând să scoatem programatorii din spaţiul de confort. Le spuneam şi studenţilor: dacă vrei să te angajezi la Google poţi să trimiţi CV-ul şi acum sau poţi să îţi faci un start-up şi să îl creşti suficient de mult  până când o mare companie va investi în proiectul tău, poate că îi va achiziţiona. De la discuţii cu programatorii, fiind în Politehnică, am reuşit să construim echipe mixte, să intrăm în industrii complet noi, pe care acum 10 ani nici nu le intuiam. Făceam produse de tehnologie pentru companii de tehnologie, eram într-o nişă, dar astăzi avem verticale complet complet diferite, de la zona de medical, în care tehnologia vine cu promisiuni extraordinar de importante, monitorizare, diagnoză, sprijin în operaţional unor medici a salva timpul rutinier petrecut de un medic înseamnă mai mult timp pentru pacienţi, pentru un diagnostic mai precis. Avem start-up-uri pe agricultură, unde există capital românesc, în care de multe ori tehnologia nu are un cuvânt de spus.“

„Avem de la monitorizare la decizii inteligente venite în sprijinul agricultorilor, viticultorilor, posesorilor de sere. Avem bineînţeles şi o îmbunătăţire a vieţii cotidiene, interacţiunea cu retailul, cu sectorul de vânzări”, a spus Rughiniş.

De asemenea, acum de multe ori echipele vin cu soluţii simple, poate nu spectaculoase din punct de vedere tehnic, dar care rezolvă probleme reale şi prind tracţiune în economie, a mai spus Rughiniş. „Astăzi având tehnologia poate să se întâmple cu o valoare mult mai mare atât pentru client cât bineînţeles şi pentru businessul lor care încearcă să ajungă cât mai aproape de utilizatorii lor. Sunt idei pe care în urmă cu 10 ani nu am fi putut să le prezentăm într-un mod credibil unor ingineri. Întotdeauna inginerul se uită la o problemă încercând să găsească cea mai spectaculoasă soluţie - o soluţie adesea foarte complexă, greu de înţeles, cu şanse mari de a se strica.

Dacă în urmă cu 10 ani aveam soluţii extraordinare din punct de vedere tehnologic care combinau multiple faţete ale tehnologiei, astăzi am ajuns la prototipuri simple dar care au validarea unor clienţi reali, în nişte industrii în care inginerii nu mai se descurcă fără parteneriate cu expertiză specifică. Datoriă acestui lucru la 10 ani de la lansare jumăte dintre participanţi sunt în continuare programatori, oameni care înţeleg tehnologia, dar aproape o jumătate sunt experţi din alte domenii. Avem start-up-uri create între un programator şi un student la Drept, care vizează probleme specifice domeniului juridic. Avem start-up-uri care rezolvă probleme medicale - două universităţi de medicină sunt parteneri astăzi la Innovation Labs pentru a conecta expertiza medicală cu ceea ce este posibil din punct de vedere tehnologic. Avem parteneriat cu Universitatea de Agronomie pentru că şi acolo există probleme specifice pe care adesea un inginer nu poate să le înţeleagă.”

 

 

Răzvan Rughiniş,

cofondator Innovation Labs:

În urmă cu 10 ani eram mai degrabă o mişcare underground în care ne cunoşteam toţi cu toţi, nici măcar nu eram o mână de oameni, când ne adunam stăteam la două mese