ZF IT Generation. Investor Watch. Marius Istrate, TechAngels: Am investit în 11 start-up-uri până acum, majoritatea din România. Este mai simplu însă să investeşti într-un start-up încorporat în SUA sau chiar în Franţa

♦ Bunnyshell, Youni, OxidOS şi FlowX.AI se numără printre start-up-urile din portofoliul de investiţii al actualului preşedinte al TechAngels.

Marius Istrate, actualul preşedinte al TechAngels – cel mai mare grup de business angels din România-, cunoscut în principal pentru poziţia de chief people officer în cadrul unicornului UiPath, a invest până în prezent în 11 start-up-uri de tehnologie, majoritatea din România. Printre investiţiile sale locale se numără start-up-urile Bunnyshell, Youni, SmartDreamers, OxidOS Automotive, FlowX.AI şi Parol.app. El are însă investiţii făcute şi în străinătate, în SUA, Estonia şi Franţa, şi a făcut deja şi un exit.

„Am început să investesc în 2020 şi la final de an, începutul lui 2021, am devenit şi membru al Tech Angels. Investesc preponderent în «enterprise SaaS» pentru că este lumea din care vin. Asta am făcut înainte. Am făcut parte din echipa de conducere a unei companii «enterprise SaaS» - UiPath, iar înainte am condus o companie numită Skill Value care făcea şi recrutare în domeniul IT, dar şi evaluarea competenţelor în domeniul IT şi iarăşi era o soluţie destinată companiilor, deci B2B. Acesta este domeniul pe care îl înţeleg cel mai bine şi în general se spune că un angel investor are două aripi - aripa investiţiei financiare, dar şi aripa expertizei şi atunci când investesc îmi place să pot să ajut companiile pe componenta asta, mai ales de go-to-market, de internaţionalizare, de creare de echipe în afara ţării care să-i ajută să ducă produsul în mâinile clienţilor relevanţi. Deci favorizez un pic domeniul enterprise software“, a spus în cadrul emisiunii ZF IT Generation Marius Istrate, business angel şi preşedintele TechAngels, adăugând că are însă şi o excepţie în portofoliul său de investiţii – un start-up health tech (Parol.app).

Dintre investiţiile realizate în străinătate, Istrate a făcut deja două exituri – dintr-un start-up din Estonia şi altul din Franţa. „Eu sunt deschis şi pentru oportunitatea aceasta de a investi internaţional. Până la urmă, dacă echipa este una fabuloasă şi dacă îmi stărneşte interesul şi dacă cred că pot să-i ajut în vreun fel, investesc“, a punctat el, menţionând că este mult mai simplu procesul de a investi într-un start-up din SUA, decât din România.

„Pentru mine ca investitor, nu o să vorbesc în numele tuturor colegilor mei, dar o să vorbesc pentru mine, este uneori mai simplu să investesc într-un startup care este încorporat în Statele Unite ale Americii. Mi-aş dori să fie la fel de simplu şi în România. A devenit la fel de simplu în Franţa, este motivul pentru care acolo am făcut nişte investiţii până în acest moment. Mi-aş duri să fie la fel de simplu şi în România. Poate ajungem să facem asta.“

Franţa, a continuat el, deşi este o ţară cunoscută pentru birocraţia sa abundentă, în domeniul investiţiilor în tehnologie a reuşit să implementeze o serie de măsuri prin care start-up-urile au acces la capital mai rapid.

„Diferenţa de două luni sau trei luni pentru accesul la capital poate fi diferenţa între viaţă şi moarte pentru o companie, mai ales pentru una care este fix la început de drum, chiar la faza aceea de <<inception>>. Şi aşa fondatorii nu sunt neapărat motivaţi foarte mult să renunţe la un loc de muncă sigur pentru o companie mare ca să pornească ceva pe propriile picioar, pe cont propriu, şi nici nu au foarte mult capital la dispoziţie pentru că asta este realitatea din România. Măcar să reuşim noi să le dăm acces rapid la capital. Un punct la care trebuie să mai lucrăm. E cu siguranţă şi pe agenda TechAngels de puncte de ameliorat.”

Care este însă modelul adoptat de Franţa pentru a le facilita start-up-urilor tech accesul la finanţare? „Este vorba de modelul de investiţie prin <<convertible loan>>, adică notă promisorie, cred că îi spunem noi în limba română, <<convertible loan agreement>> în limba engleză, care este mult simplificat. Practic ei au creat un sistem, se numeşte BSA-AIR, care este cvasi identic cu safe note-ul american, dar au reuşit să-l adapteze pe legislaţie franceză. Şi est un mecanism foarte rapid, foarte uşor de înţeles, foarte potrivit pentru investiţiile de tip pre-seed, acolo unde noi, business angels, suntem prezenţi în cele mai multe cazuri”, a explicat Istrate, completând cu faptul că pe lângă simplificarea metodelor de investiţii în start-up-uri, în România ar trebui implementate şi mecanisme pentru motivarea angajaţiilor.

„Vorbesc de planurile ESOP - employee stock ownership plan. Avem ceva, dar nu este suficient. Ca să citez un expert de legal care povestea la rece într-un eveniment, avem un paragraf undeva în codul fiscal şi cam atât. Însă trebuie mai mult, trebuie un cadru legal un pic mai bine pus la punct. Şi nu în ultimul rând, pentru noi, business angels, există o oarecare ambiguitate în priviţa încadrării noastre ca investitori, deoarece avem o lege a investitorilor business angels, dar nu există nici la ora actuală norme de aplicare. Probabil că în vârtejul acesta de evenimente de la începutul acestui deceniu şi până acum, poate nu a fost <<top of mind>>, nu a fost o prioritate pentru foarte multă lume, dar este greu să ne gândim că pe termen lung va creşte semnificativ volumul de bani disponibil pentru investiţii în tehnologie early stage, dacă nu avem şi un cadru legal complet pentru acest tip de activitate.”