ZF IT Generation

Videoconferinţa ZF IT GENERATION. „Jucătorii din sectorul bancar trebuie să extindă digitalizarea spre servicii mai complexe, iar cei activi pe piaţa de asigurări trebuie să recupereze avansul digital înregistrat de industria financiar-bancară“

01.03.2021, 19:45

♦ „Tendinţa este ca băncile să se îndrepte spre digitalizarea produselor mai complicate – credite ipotecare, în zona de IMM-uri“ ♦ „În următorii 7-8 ani vom vedea investiţii majore în infrastructurile băncilor“ ♦ „Deşi asigurătorii sunt la aceeaşi masă cu băncile, băncile inovează, marea majoritate a asigurătorilor sunt cu cel puţin 3 ani în urmă în ceea ce priveşte adopţia de tehnologie“ ♦ „Principalele inovaţii vor fi în zona de furnizare de servicii, zona de interacţiune a clienţilor cu sistemul financiar-bancar.“

Sistemul financiar-ban­car românesc a cunos­cut o accelerare a proce­selor de digitali­zare a serviciilor de bază pe care le pune la dispoziţia consumatorilor, încercând să ţină pasul cu noul context generat de criza medicală născută anul trecut, însă jucătorii cu activităţi în acest sector trebuie să extindă digitali­zarea şi spre serviciile mai com­plexe, precum creditele ipotecare, şi chiar spre generarea de oferte persona­lizate, au concluzionat antreprenori, reprezentanţi ai fondurilor de investiţii şi ai mediului de business, prezenţi în cadrul videoconferinţei ZF IT GENERATION. Revoluţia tech în domeniul financiar – cu ce soluţii inovatoare vor start-up-urile locale să schimbe lumea finan­ţelor?.

Evenimentul a fost organizat de Ziarul Financiar în parteneriat cu Banca Transilvania, Microsoft şi Telekom România.

„Toţi jucătorii au lansat acele interacţiuni digitale pe serviciile simple şi cred că tendinţa este ca băncile să se îndrepte spre produse mai complicate – credite ipotecare, în zona de IMM-uri, unde e teren fantastic“, a spus Teodor Blidăruş, cofondator şi CEO FintechOS, startup-ul care dezvoltă soluţii de transformare digitală pentru industria financiară şi care are şanse să ajungă următorul unicorn al României.

„Şi în România şi la nivelul Europei, discutăm de un focus din ce în de mai mare în crearea de servcii personalizate şi valoare adăugată şi odată ce zona de experienţă a utilizatorilor s-a îmbunătăţit, concentrarea pe digitalizarea proceselor care sunt costisitoare şi de backoffice începe să crească. Aici văd investiţii majore în următorii ani. Ne uităm la următorii 7-8 ani, în care vor fi investiţii majore în infrastructura băncilor”

El a adăugat că deşi băncile şi jucătorii din zona financiar-bancară au accelerat procesele de digitalizare, implementând soluţii inovatoare, companiile active pe piaţa de asigurări nu au urmat exemplul, rămânând în urmă.

„Sunt diferenţe între sectorul bancar şi cel al asiguratorilor. Cel bancar a intrat sub o presiune de digitalizare ceva mai repede. Spre exemplu, băncile centrale sunt mai bine pregătite şi înţeleg tehnologia mai bine decât autorităţile de reglementare din sectorul asigurărilor. Deşi asiguratorii sunt la aceeaşi masă cu băncile, băncile inovează, dar majoritatea jucătorilor din sectorul asigurărilor sunt cu cel puţin trei ani în urmă în ceea ce priveşte adopţia de tehnologie.”

De asemenea, Beniamin Mincu, fondator şi CEO al Elrond Network, compania din Sibiu care a dezvoltat o nouă tehnologie blockchain şi a lansat şi moneda digitală eGold, spune că băncile mai au câteva misiuni de îndeplinit, şi anume trebuie să ajungă cu soluţiile şi serviciile digitale şi la publicul neatins până în acest moment, dar şi să îmbunătăţească infrastructura, astfel încât aceasta să suporte un număr mai mare de tranzacţii,

„Vedem interes atât la nivel local, cât şi global, în două direcţii: democratizarea sistemului digital către oameni care nu au încă acces la aceste tehnologii. Trebuie să democratizăm accesul pentru că în mare parte această tehnologie a suferit o complexitate mare şi adopţia nu a fost accelerată, şi este nevoie de o infrastructură cu o lăţime de bandă mai lată, care să suporte mai multe tranzacţii pe secundă şi care să ducă la tranzacţii instant. Cred că vom vedea o transformare în această zonă”, a spus Beniamin Mincu. El consideră că tendinţa este de digitalizare a întregului sector financiar-bancar, astfel că noile tehnologii vor aduce în mediul online orice fel de tranzacţie.

„Se va digitaliza complet zona financiară, fie că vorbim de bani sau alte instrumente financiare sau fie că vorbim de listarea la bursă sau de alte elemente care ţin de procesul care vine după listarea la bursă, aceste lucruri se vor muta pe blockchain în următoarea perioadă. Şi venind cu tehnologia care poate procesa transferul la scara internetului, adică are viteză mare şi cost scăzut, făcând aceste servicii accesibile printr-o aplicaţie simplă, credem că se va dschide o nouă lume.”

Însă, Cosmin Ochişor, partener al GapMinder VC, unul dintre cei mai mari fonduri de investiţii de pe piaţa locală, este de părere că industria financiar-bancară mai are mult de recuperat în ceea ce priveşte digitalizarea proceselor, iar anul acesta, principalele invoaţii vor avea loc în zona de furnizare de servicii.

„Suntem încă la jumătate de drum în ceea ce priveşte acest proces de transformare digitală, pentru că digitalizarea înseamnă să ai toate operaţunile financiar bancare, spre exemplu, digitale. Principalele inovaţii vor fi în zona de furnizare de servicii, zona de interacţiune a clienţilor cu sistemul financiar bancar. Vom vedea mulţi jucători care nu vor mai fi bănci tradiţionale”, a spus reprzentantul fondului de investiţii GapMinder VC.

 

 

Beniamin Mincu, fondator şi CEO Elrond Network

►Există o oportunitate mare în zona financiară, de a digitaliza lucurile. Deşi partea de software a cam mâncat toată partea economiei, cea de finance este încă blocată pe o tehnologie învechită şi ineficientă pentru prezent.

►Vedem interes atât la nivel local, cât şi global. Îmbunătăţirea o vedem venind din două direcţii – încercăm să aducem o infrastructură cu o lăţime de bandă mai mare, care să suporte mai mult tranzacţii pe secundă - ca tranzacţiile să se întâmple instant. Asta este una dintre direcţii şi cred că vom vedea o transformare în această zonă. A doua zonă este democratizarea sistemului digital către oameni care nu au încă acces, aici mai vedem interes mare. Fie că vorbim de bani sau alte instrumente financiare – procesare de plăţi sau tranzacţii la bursă –, fie că vorbim de listarea la bursă, aceste lucruri se vor muta pe blockchain în următoarea perioadă.

►Trebuie să creăm infrastuctura pentru ca statele să poată contrui o monedă digitală care să folosească această tehnologie şi băncile să le folosească sau să dezvolte la rândul lor alte monede. Dacă ai o monedă RON, să spunem, contruită pe o tehnologie ca cea a Elrond, poţi accesa toate benficiile pe care această mondă le poate aduce. Credem că în următoarea perioadă toate statele vor construi o monedă.

►Urmează să fie mai multe monede locale construite pe reţeaua Elrond. Am avut mai multe colaborări şi parteneriate.

►Cu aplicaţia Maiar am trecut de 200.000 de utilizatori şi urmează să o lansăm în mai multe ţări în următoarea perioadă. Vizăm câteva ţări din UE, apoi SUA şi Asia. În SUA vrem să deschidem un birou şi a continua progresul accelerat.

 

 

Radu Ci­orbă, fondator Ocean Credit IFN & VOLT FINANCE

►Vrem să creăm un singur produs care să poată răspunde la toate nevoile unui consumator. Cu aplicaţia Volt ne dorim ca utilizatorii să păstreze datele financiare personalizate şi simplificate, pentru a putea lua decizii dacă vor să investească, dacă vor să cheltuiască sau să se împrumute.

►Ocean Credit se află la al treilea nivel de dezvoltare. Am lansat o platformă nouă de core banking – OC3, care va permite micşorarea timpului de obţinere a unei linii de credit, de la 8 minute în prezent, la 3-4 minute. Aceasta este baza pentru linia de credit revolving, pe care ne propunem să o lansăm în versiunea beta începând cu luna aprilie. O vom testa pe 1.000 utilizatori existenţi, cu nivel de risc scăzut.

►Platforma OC3 a fost gândită ca proiect de lansare realizat împreună cu Ocean Credit, chiar dacă linia de credit va fi accesibilă din aplicaţia Volt. Astfel, băncile şi instituţiile financiare vor licita pentru utilizatorii din aplicaţia Volt şi vor oferi comisioane mai mici sau mai mari.

►Costul este în limitele unui card de credit tradiţional, doar că multe comisioane pot fi păsuite – cele percepute de bănci când scoţi bani de la bancomate, sau prin alte tranzacţii online, fără comisioane anuale.

►Banii pentru produsul nou ce va fi lansat în aprilie sunt atât din surse proprii cât şi de la bănci partner. Suntem în negocieri avansate şi cu alţi jucători bancari. Suntem în discuţii de câteva luni cu o bancă din Germania.

►Avem peste 6.000 de clienţi activi pe Ocean Credit. Câţiva au profil atractiv din punct de vedere risc şi din aceaştia vom selecta circa 1.000 de persoane care să testeze noua platformă de core banking. Platforma OC3 permite conexiunea altor instituţii finaciare prin aplicaţia Volt.

►Avem 37.000 de conturi în aplicaţia Volt, din care 15.000 au înregistrat carduri şi 8.000 tranzacţionează, fiind clienţi activi. De la o lună la alta creştem cu 10-20% la nivel de utilizatori, este o creştere moderată. Încă testăm funcţonalităţi noi, iar apetitul consumatorilor la diverse schimbări din aplicaţie nu este foarte ridicat. Obiectivul nostru este să avem până la final de 2021 peste 100.000 de utilizatori în platforma Volt.

 

 

Teodor Blidăruş, cofondator şi CEO, FintechOS

►Domeniul bancar se adaptează cu o viteză fantastică. Cred că tendinţa este ca băncile să se îndrepte spre produse mai complicate – credit ipotecare, soluţii pentru IMM-uri, adică să meargă într-o direcţie unde e teren fantastic.  Şi în România şi la nivel de Europa discutăm de un focus din ce în de mai mare în crearea de servcii personalizate şi valoare adăugată. Concentrarea pe digitalizarea proceselor care sunt de backoffice şi sunt costisitoare – aici văd investiţii majore în următorii ani.

►Băncile centrale sunt mai bine pregătite şi înţeleg tehnologia mai bine decât instituţiile din asigurări. Deşi asiguratorii sunt la aceeaşi masă cu bancile, aceştia sunt cu cel puţin 3 ani în urmă.

►Cred că băncile au investit în tot ce înseamnă exprienţa clientului şi acum se uită la infrastructura băncii, iar asiguratorii sunt în stadiile incipiente în care se gândesc la experienţa clienţilor şi mai puţin la infrastructură.

►Devine din ce în ce mai greu să acaparezi piaţa şi singura şansă este să te concentrezi pe servicii şi produse cu valoare adăugată.

►Lucrăm cu 8 din top 10 bănci din România. Mi se pare că şi-au făcut temele foarte serios. Toţi s-au mişcat în zona de digitalizare, facilitarea creditelor de consum digitale, iar noi jucăm un rol aici. Sunt soluţiile în zona de creditare ipotecară, pentru credite şi servicii pentru IMM-uri care au cunsocut o dezvoltare, aici lucrăm cu mai toţi partenerii noştri.

►Proiectele care vizează servicii mai complexe, aici vom vedea multe inovaţii în piaţă, o îmbunătăţire a experienţei clienţilor. Anul acesta vor deveni relevante soluţiile de onboarding digital. Mă aştept ca proiectele lansate de bănci, tot ce înseamnă acces la creditele de consum, să devină facile.

 

 

Cosmin Ochişor, partener GapMinder VC

►Suntem încă la jumătate de drum în ceea ce priveşte acest proces de transformare digitală, pentru că digitalizarea înseamnă să ai toate operaţiunile financiar-bancare, spre exemplu, digitale, iar noi mai avem până acolo.

►Eu cred că vom vedea mai multe fintech-uri, iar companiile care vor oferi servicii digitale de tip bancar către consumatorii finali vor fi din ce în ce mai multe.

►Principalele inovaţii vor fi în zona de furnizare de servicii – interacţiunea clienţilor cu sistemul financiar-bancar, iar aici vom vedea multi jucători care nu vor fi bănci tradiţionale.

►Suntem parteneri în acest program dedicat fintech-urilor. Credem că zona financiar-bancară este în poziţia în care era zona de telecom acum 8-10 ani, când gradul de inovaţie care a venit în acea zonă a fost foarte mare, iar cine a ştiut să profite de acea oportunitate a avut de câştigat. Cred că şi sistemul bancar se află tot acolo acum. Plus că este o piaţă foarte mare, o piaţă care face economia să funcţioneze.

►Băncile, au înţeles că dacă lucrează cu companiile de tehnologie ar putea facilita şi îmbunătăţi mai multe procese care în mod normal ar dura mai mult. Adică pot oferi utilizatorilor lor ocazia să interacţioneze digital cu serviciile lor.  Am văzut băncile mai mici adaptându-se mai rapid, dar toţi au înţeles destul de bine care sunt beneficiile de a lucra cu companii de tehnologie. Acum toate băncile pot oferi servicii similare unui fintech, precum dschidere de cont.

 

 

Cosmin Cosma, cofondator şi CEO Finqware şi preşedintele Boardului Asociaţiei Române de Fintech RoFin.tech - Romanian Fintech Association

►Suntem înaintaţi în ceea ce priveşte digitalizarea bancară. Sunt puţine ţări din Europa de Vest care au două bănci cu open banking.

►Proiectul Finqware a pornit acum trei ani. Pe vremea aceea nici băncile nu ştiau că va fi implementată directiva PSD2. Noi suntem o infrastructură, ne conectăm la sursele de date pe care băncile din Europa sunt obligate să le expună, pe care le conectăm într-o infrastructură ce oferă acces la acele informaţii tuturor băncilor. Circulaţia datelor este reglementată, PSD2 vine şi cu un context în care datele clienţilor finali sunt bine securizate.

►Open bankingul liberalizează felul în care băncile pot înţelege nevoile clienţilor. Pentru că atunci când ai acces la date, când vrei să oferi un credit personalizat şi eficient unui client, ştii ce să îi oferi. Un element pe care îl poţi folosi este să îi evaluezi situaţia financiară şi istoricul bancar, dar şi activitatea pe care o are astfel încât să îi poţi propune o ofertă personalizată.

►Jumătate de milion de euro a fost ultima rundă de investiţii pe care am ridicat-o. Anterior, de la GapMinder am ridicat 200.000 de euro. Suntem finanţaţi de două fonduri de investiţii. Pe măsură ce piaţa va creşte şi noi vom creşte odată cu ea. Ne pregătim de extindere regională. Sunt 10 ţări unde vrem să fim lideri.

►Suntem în zona în care fintech-ul abia începe la noi în ţară. Dacă facem eforturi va veni şi următoarea generaţie care va ajunge la un nivel de performanţă superioară. Nu este un proiect de azi pe mâine. În Londra a fost o industrie susţinută imediat după criza din 2008, şi noi în cadrul asociaţiei dorim să contruim acelaşi demers.

►18 companii fintech din România sunt membri ai Asociaţiei Române de Fintech RoFin.tech - Romanian Fintech Association.

 

 

Andrei Anghel, cofondator şi CEO Finpathic

►Colaborarea cu băncile nu este la nivelul la care ar trebui. Băncile încă se feresc să aducă schimbări cu adevărat importante şi ar mai fi mult de lucrat pentru a se îmbunătăţi lucrurile fundamental. La nivelul accesului utilizatorilor la servicii diverse lucrurile s-au îmbunătăţit, dar în mod fundamental, când vine vorba despre investiţii, acolo este linişte totală.

►Firmele se mulţumesc cu a oferi servicii simple, dar când vine vorba de a oferi sfaturi se opresc, nu îşi asumă responsabilitatea pentru un domeniu în care ei ar trebui să fie experţi. Şi legislaţia este un punct în urmă, avem o legislaţie în favoarea clientului, dar probabil există şi o reticenţă în a schimba lucrurile. Noi ne propunem să ne asumăm această parte neacoperită, ultima parte din domeniu care a rămas neautomatizată, partea de consultanţă a clienţilor care vor să fie investitori pe termen lung – spre exemplu la bursă.

►Aplicaţia menţine investitorul conectat, practic îi trimitem sfaturi la intervaluri de timp diverse, pentru ca acesta să ajusteze portofoliul şi să îmbunătăţească şansele de a-şi atinge obiectivele pe termen lung.

►Unii clienţi sunt foarte bine pregătiţi şi la polul opus sunt unii prost informaţi. La mijloc sunt cei care ignoră acastă problemă investiţională. Cel mai mare pericol sunt cei prost informaţi, cei care urmăresc produsele care au avut mare succes în ultimul timp, care iau decizii de investiţie în funcţie de ce s-a întâmplat într-o perioadă scurtă de timp şi ei sunt cei mai expuşi. Undeva la mijloc, marea majoritate, sunt cei care ignoră această problemă investiţională, cei care cred că a face investiţii este greu de făcut şi complicat. Noi ne adresăm clienţilor din categoria de mijloc cu precădere, cei care ignoră, şi acestora încercăm să le explicăm cât de important este să investească şi că diferenţa dintre cei care nu investesc şi cei care o fac este că cei care nu o fac trebui să muncească cu 30% mai mult.

►Vrem să lansăm aplicaţia către clienţi mai devreme de luna mai. Vrem să oferim o experienţă utilă pentru a convinge investitorii să rămână. Iar pe termen lung să devină investitori constanţi.

 

 

Valentin Filip, CEO Investory

►Digitalizarea industriei financiare în România este la început, iar viitorul poate suna bine. Avem multe iniţiative şi sper să primească încrederea tuturor, inclusiv a instituţiilor. Evoluţia ecosistemului de startupuri alimentează aceste schimbări care se întâmplă inclusiv în zona financiară, iar acest lucru va schimba viitorul ţării şi al instituţiilor pe care ne bazăm.

►Noi încercăm să introducem elemente financiare încă din prima parte a vieţii populaţiei - ne adresăm copiilor între 6 şi 10-12 ani. Aducem un aport la educarea lor financiară. Deficitul de educaţie financiară în populaţia adultă tânără ne-a îndreptat spre dezvoltarea acestei aplicaţii.

►În prezent, avem undeva la 500.000 copii cu vârste curprinse între 6 şi 12 ani la nivel de ţară, iar noi în aplicaţie avem 35.000 de utilizatori acum, din care 30% sunt copii din ţările nordice din Europa şi 70% din România. Principalul obiectiv pentru anul în curs este să depăşim 200.000 de utilizatori.

►Am finalizat al doilea modul al jocului, unul mai mare faţă de cel gratuit disponibil în toamna anului trecut. Noul modul pune mai bine în perspectivă elementele financiare, dscoperite de utilizatorii mici în primul modul gratuit. Am lansat jocul atât în România cât şi în afara ţării. Ne-am concentrat mult pe zona ţărilor care vorbesc engleză de la vârste fragede, precum Marea Britanie, Olanda, Norvegia, Suedia, Danemarca. Asta ne-a dat posibilitatea să ne adresăm unui public cât mai larg, având o singură limbă internaţională integrată în platformă.

►Deşi al doilea modul trebuie plătit, am avut deja un număr de vânzări al modului atât în România, cât şi în afară. 70% din cumpărători sunt din România, ceea ce e proporţional cu numărul de utilizatori pe care îl avem, dar e foarte îmbucurător pentru că asta înseamnă că părinţii copiilor văd importanţa soluţiei noastre. Modului doi costă 19 lei.

Urmăreşte zilnic emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

O campanie Ziarul Financiar Seedblink și Banca Transilvania
Innovation Partner:

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.