Industria de IT trebuie să vină cu un mesaj puternic către oameni: da, avem nevoie de voi, şi da - nu trebuie să fiţi neapărat în mijlocul Bucureştiului pentru asta ci puteţi fi şi în Vaslui sau Văscăuţi, dacă aveţi cunoştinţele, cursurile sau şcolile necesare

♦ „Dacă cei mai buni oameni din universitate sunt preluaţi, de multe ori în timpul anilor de studii, de către companii şi nu sunt lăsaţi să rămână în universitate, nu putem avea acest izvor nesecat de ingineri şi specialişti IT” ♦ „Am avut o discuţie cu Ministerul Educaţiei care a menţionat că este nevoie de programe de skilling pentru elevi, skilling pentru profesori, începând de la nivelul preuniversitar şi până în zona universitară.”

Companiile de IT sau care caută specialişti în IT trebuie să transmită un semnal puternic în piaţa muncii că oamenii care au cunoştinţele necesare îşi pot găsi un loc de muncă indiferent de locul în care se află, cele mai bune oportunităţi de carieră nefiind rezervate exclusiv celor care trăiesc în mijocul centrelor urbane.

“Trebuie să existe un mesaj extrem de puternic venind dinspre zona industriei care trebuie să le spună oamenilor da avem nevoie de voi, da aveţi locuri de muncă, da puteţi lucra şi de la Vaslui nu doar trebuie să fiţi în mijlocul Bucureştiului da puteţi să fiţi şi în Văscăuţi, în celebra comună de prin glumele noastre trecute sau în Şimleul Silvaniei; nu are nicio importanţă (n. red. – unde vă aflaţi) - dacă aveţi cunoştinţele necesare - dacă aţi urmat cursurile necesare - dacă aţi urmat şcolile necesare. Nu trebuie să fiţi într-un anumit loc, puteţi găsi de muncă şi dacă sunteţi fizic plasaţi în zone în care astăzi din nefericire şomajul este mare. Deci avem datoria să explicăm oamenilor de ce e important, care e viitorul lor. Care e pasul pe care trebuie să-l  facă pentru a ajunge la o situaţie financiară şi profesională şi aşa mai departe mai bună şi evident să fie util societăţii”, a spus în cadrul unei ediţii speciale a emisiunii ZF IT Generation Mihnea Costoiu, rectorul Universităţii Politehnica din Bucureşti.

El consideră că pentru a creşte numărul de specialişti IT pe piaţa din România este nevoie ca întreaga societate să înţeleagă tehnologia şi să deţină abilităţi digitale.

„Societatea, şi nu doar beneficiarii direcţi, cum ar fi companiile, ci societatea în ansamblu trebuie să înţeleagă că fără ingineri nu putem dezvolta această ţară. Şi când spun societate spun fiecare dintre noi, fiecare om care e acasă şi se gândeşte cum vrea să aibă un trai mai bun.”

În ceea ce priveşte interesul societăţii cu privire la dobândirea de abilităţi digitale, Marilena Ionaşcu, education director în cadrul Microsoft România, a menţionat că există interes începând de la elevi, studenţi şi profesori din zona preuniversitară şi universitară, până la reprezentanţi din Ministerul Educaţiei.

„Interesul porneşte de la studenţi, continuă apoi cu profesorii, cu instituţiile educaţionale de învăţământ preuniversitar, universitar şi până la Ministerul Educaţiei. Recent am avut o întâlnire şi o discuţie la Ministerul Educaţiei unde ne-am exprimat interesul şi disponibilitatea pentru a sprijini Ministerul în ceea ce priveşte implementarea proiectelor naţionale strategice precum România Educată. Şi am dorit să auzim care sunt priorităţile ministerului în acest sens şi o primă prioritate care ne-a fost menţionată a fost skilling. Skilling pentru elevi, skilling pentru profesori, începând de la nivelul preuniversitar şi până în zona universitară”, a spus Marilena Ionaşcu.

Microsoft a încheiat un parteneriat cu Fundaţia EOS (Educating for an Open Society Romania) prin care aduce în România cursuri şi examene dedicate atât elevilor, cât şi profesorilor, în limba română şi adaptate la ghidul realizat de Comisia Europeană în ceea ce priveşte competenţele digitale pentru educaţie.

„Comisia Europeană a realizat un ghid de competenţe digitale pentru cetăţeni şi acest ghid se aplică practic elevilor şi studenţilor care doresc să dobândească competenţe digitale de bază şi de asemenea a realizat un ghid pentru profesori. Pe baza acestor ghiduri noi am localizat atât cursuri cât şi examene în ceea ce priveşte alfabetizarea digitală”, a explicat reprezentanta Microsoft.

Astfel, pentru elevii de liceu Microsoft a dezvoltat un program, în limba română, care poate fi echivalat cu examenul de bacalaureat pe competenţe digitale, spre exemplu.

„Cursul şi examenul se numesc I.C. 3, de mai mulţi ani de zile acest examen este recunoscut de Ministerul Educaţiei Naţionale ca şi probă echivalentă la BAC, iar pentru profesori, anul trecut, în parteneriat cu Ministerul Educaţiei, am reuşit echivalarea certificării Microsoft Certified Educator ca o recunoaştere în sistemul intern de acordare de credite profesionale pentru profesori. Profesorii primesc 15 credite în acest sens şi avem cursuri localizate în limba română, care se axează pe pedagogie digitală”, a menţionat Marilena Ionaşcu.

De asemenea, pentru a susţine creşterea numărului de ingineri şi specialişti IT de pe piaţa naţională este nevoie ca absolvenţii buni de facultăţi cu profil tehnologic să rămână şi să predea la rândul lor altor studenţi. „Deci dacă vrem mai mulţi absolvenţi ne trebuie mai mulţi profesori.“

Ne trebuie mai mulţi profesori şi pentru asta ne trebuie o politică susţinută şi trebuie şi companiile să înţeleagă necesitatea prezenţei oamenilor în universitate pentru că dacă cei mai buni oameni din universitate sunt, în secunda doi, de multe ori în timpul anilor de studii, preluaţi de către companii şi nu sunt lăsaţi să rămână în universitate, nu putem avea acest izvor nesecat. Noi am vrea să creştem cifra de şcolarizare însă nu mai avem spaţiu, nu mai avem unde, în condiţiile în care vrem să facem un învăţământ de calitate”, a mai adăugat rectorul Universităţii Politehnica din Bucureşti.

El este de părere că una dintre cele mai mari provocări pentru specialiştii şi forţa de muncă din industria de IT este adaptarea la noile tehnologii care se dezvoltă rapid.

„Cea mai mare provocare pentru inginerul de mâine este tocmai această capacitate de a se adapta către noile tehnologii, de a prelua aceste cunoştinţe de bază care să îi permită să facă saltul dintr-o parte într-alta, dintr-un job în altul, dintr-o tehnologie în alta şi să preia şi să dezvolte serviciile pe care trebuie să le ofere”, a spus Mihnea Costoiu.

 

Ce a mai spus  Marilena Ionaşcu la ZF IT Generation

Principalele tendinţe observate pe piaţa de programe de skiling, la nivel global, au fost menţionate de Forumul Economic Mondial încă de acum doi - trei ani de zile, când ei s-au referit la impactul pe care această a patra revoluţie industrială îl are asupra procesului educaţional, mai ales în zona universitară. Ei au spus foarte clar că universităţile reprezintă un centru de influenţă al economiei globale. Ele sunt printre factorii care influenţează ori influenţează deja şi vor influenţa din ce în ce mai mult economia şi societate per ansamblul ei, iar în ceea ce ne priveşte pe noi toţi cred că trebuie să recunoaştem acest lucru şi să sprijinim în primul rând acele universităţi care îşi asumă acest rol de influenţă în economie, în societate.

Revenind la tendinţele în ceea ce priveşte skilling-ul la nivel global, identificate de Forumul Economic Mondial, acestea sunt patru la număr. Prima tendinţă este Lifelong Learning şi formarea continuă pe tot parcursul vieţii indiferent de domeniul de activitate în care te afli. Universităţile astăzi din ce în ce mai mult îşi deschid porţile nu doar către tinerii absolvenţi de liceu ci din ce în ce mai mult către oamenii aflaţi poate la mijlocul carierei profesionale, care doresc să facă o schimbare de industrie, care doresc să îşi actualizeze competenţele în cadrul industriei în care deja activează. Sunt foarte multe astfel de exemple. Dacă în urmă cu 10 ani eram obişnuiţi ca poate doar absolvenţii de medicină sau profesorii, să spunem, pentru că da, într-adevăr, sunt nişte meserii în care oamenii trebuie să înveţe pe tot parcursul vieţii. Deja acum vorbim de această tendinţă şi o vedem afectând orice activitate economică. Deci Lifelong Learning este o tendinţă care deja se întâmplă şi care se va amplifica.

Apoi o a doua tendinţă majoră este adaptarea curriculei la secolul XXI. Universităţile sunt forţate într-un fel de acest avans tehnologic şi aceste schimbări foarte rapide care se întâmplă în economie. Deci ele sunt forţate să îşi adapteze în mod permanent curricula în funcţie de evoluţia pieţei muncii. Sunt astăzi nişte industrii care sunt pe val, mâine apar alte industrii şi aşa mai departe şi prin urmare universităţile sunt nevoite să îşi adapteze permanent curricula pentru a fi în concordanţă cu cererea venită de pe piaţa muncii.

O a treia tendinţă este aşa numita educaţie specializată în sensul că universităţile fac eforturi să acopere cât mai rapid acea legătură dintre cererea venită de pe piaţa muncii din diverse industrii şi ceea ce ele produc. Deci interconexiune aceasta între competenţele studenţilor şi industria în care ei vor să lucreze  devine din ce în ce mai importantă, în sensul că este nevoie de o adaptare permanentă a acestor competenţe pe care studenţii trebuie să le dobândească. 

Şi a patra mare tendinţă este inovaţia care din nou este facilitată de tehnologie. Sunt cinci mari domenii care duc la acest avans tehnologic şi care vor dicta din ce în ce mai mult la nivel economic. Vorbim de inteligenţă artificială, Internet of Things, de tehnologia numită blockchain, de quantum computing. Câteva exemple despre aceste avansuri ale tehnologiei gândiţi-vă la cum inteligenţa artificială ajută de exemplu în procesul de predare - învăţare prin faptul că poate transmite automat un curs făcut de un profesor în PowerPoint şi astfel o barieră a limbajului şi limbii dispare, un lucru foarte foarte util în diverse activităţi didactice. Sau gândiţi-vă la tot ceea ce înseamnă puterea dată de aceeaşi inteligenţă artificială prin acele servicii cognitive care identifică forma obiectelor şi astfel cu ajutorul realităţii virtuale se găsesc abilităţi foarte mari în multe industrii. Exemplele pot continua şi sunt nenumărate.

Prin urmare universităţile din întreaga lume şi universităţile din România sunt pionierii în ceea ce priveşte transformarea digitală. Aş putea să spun că această pandemie, în ultimii doi ani, a adus un lucru foarte bun în din acest punct de vedere şi anume a „forţat” universităţile din întreaga lume şi din România să facă salturi uriaşe în ceea ce priveşte transformarea lor digitală, atât din punct de vedere al managementului instituţiei, cât şi din punct de vedere al tuturor proceselor de predare – învăţare. Astfel că pot să spun că sunt foarte multe universităţi din România la acest moment care din punct de vedere al implementării tehnologiei sunt la un nivel foarte ridicat. Şi nu o spunem doar noi ci şi partenerii noştri, ei au spus că sunt universităţi care la acest moment sunt chiar mai transformate digital decât multe instituţii private comerciale la care poate ne-am fi aşteptat să fie mult mai în faţă, dar pandemia cumva a legalizat aceste diferenţe şi au făcut şi foarte multe lucruri bune.

Programele de skilling există şi suntem la momentul în care trebuie să le implementăm la o scară cât mai largă, la nivel naţional. Deci este momentul pentru acţiune pentru că într-adevăr timpul nu prea mai există. Apropo de acest aspect şi de indicele DESI de care s-a tot discutat, unde am rămas din păcate pe ultimul loc, problema s-a agravat pentru că decalajul dintre ţările aflate pe primele locuri şi România a crescut.

Deci situaţia nu este la fel, e mai gravă şi a devenit extrem de urgentă şi de critică. Deci este nevoie de implementarea acestor programe la nivel naţional de skilling şi de utilizarea tehnologiei pe scară largă într-un mod urgent.

Cu ceea ce venim noi spuneam există deja şi tehnologia ajută foarte mult în minimizarea acestor diferenţe dintre noi şi ţările care se află în fruntea plutonului pentru că noi am adus aici în România aceeaşi tehnologie pe care o oferim şi universităţilor din Marea Britanie sau din alte ţări la care ne uităm tot timpul ca nişte exemple relevante. Deci într-adevăr da acolo există resurse care se investesc în educaţie de un ordin mult mai mare dar din punct de vedere al tehnologiei suntem pe acelaşi palier şi tehnologia ne poate ajuta să avansăm rapid şi să îi prindem din urmă.

Avem un program care abordează curricula tehnologică pe patru paliere mari. Vorbim de cloud, big data, inteligenţă artificială şi aplicaţii de business şi punem această la dispoziţia Universităţii această curriculă, punem la dispoziţie partea de certificare şi de pregătire a profesorilor pentru că ei sunt cheia acum. Şi cu ei trebuie să începem şi aş pune accentul foarte mult nu doar pe pregătire ci şi pe certificare deci pe o finalizare a acestei pregătiri printr-un examen care să ateste într-adevăr competenţele dobândite. Este foarte important şi dacă vorbim de examene chiar vreau să vă spun că există şi multe note pozitive.

Noi în anul acesta calendaristic am reuşit să pregătim peste 10.000 de studenţi şi nu mă refer la un eveniment două ci mă refer la cursuri la care studenţii au participat şi la final au obţinut o certificare. Şi noi ca ţară suntem un exemplu în acest sens pentru regiunea noastră Europa Centrală şi de Est din care fac parte peste 30 de ţări, iar la acest moment suntem pe primul loc în ceea ce priveşte numărul studenţilor care au fost curtaţi şi certificaţi pe tehnologie Microsoft în acest ultim an. Adică suntem chiar înaintea unor ţări precum Polonia, ceea ce e un semnal foarte bun şi îmbucurător care arată că tinerii într-adevăr doresc şi văd importanţa tehnologiei în viaţa lor. Deci nu cred că tinerii sunt problema principală, pentru că numărul lor şi numărul certificării lor luate de ei ne dovedeşte că ei sunt acolo unde trebuie ci cum spuneam noi toţi, societatea, companiile împreună cu sectorul public trebuie să facem funcţionale aceste programe de skilling la nivel naţional. Până acum le-am făcut cu universităţile cele mai dornice, dar cred că deja este nevoie de a se trece la faza a doi de a integra absolut tot sistemul educaţional într-un program de skilling tehnologic care să ia de la A la Z fiecare elev şi student din România. Să sperăm că aşa se va întâmpla.

 

Ce a mai spus Mihnea Costoiu la ZF IT Generation

Este un efort naţional, un efort pe care îl facem cu toţii la nivelul la nivelul României, aş putea să spun atât în universităţi cât şi în învăţământul preuniversitar. Este un efort care, după părerea mea, este doar în faza de început pentru că trebuie să ajungem la o schimbare fundamentală de tip de mentalitate, trebuie să ajungem la momentul în care lumea înţelege necesitatea acestor schimbări fundamentale şi noile abordări - că vorbim de profesori sau de elevi, că vorbim de părinţi sau de angajatori, deopotrivă. şi trebuie să mai înţelegem un lucru, anume că nu poate fi un efort exclusiv al şcolii sau al unei companii sau unor companii. Este un efort concertat şi trebuie să fie şi concentrat asupra beneficiarilor şi trebuie să lărgim numărul de beneficiari, nu doar cei care sunt în şcoală astăzi şi cei care nu mai sunt fizic în şcoală şi trebuie să aibă capacitatea de a se adapta.

Este o mare criză de oameni, de specialişti, de oameni care să aibă capacitatea de a utiliza măcar tehnologia şi există o lipsă de pregătire pe termen scurt.

Pentru specialişti criza este majoră, numărul de ingineri în zona aceasta noua industrie este foarte mic astăzi în România, din nefericire nu mai există acel avantaj competitiv al României pentru că am ajuns într-o limită, şi datorită demografiei şi datorită orientării studenţilor şi a societăţii faţă de aceste noi tehnologii. Deci este extrem de important să avem un mesaj colectiv care să vină din toate direcţiile. Nu este o pledoarie pentru o instituţie sau alta pentru o universitate sau alta sau pentru un liceu sau altul este o pledoarie pentru România.

Este foarte important pentru noi în învăţământ în general să facem paşi concreţi de care am menţionat Marilena Ionaşcu mai devreme şi anume să existe cursuri cu recunoaştere instituţională. Ministerul să vină să spună „da, aceste cursuri sunt necesare” şi aşa mai departe.

Este o preocupare permanentă pentru noi nu doar în zona industriei în zona IT ului. În general Universitatea este extrem de conectată cu spaţiul economic, avem întâlniri constante nu doar la nivelul rectoratului, la nivelul conducerii universităţii ci la nivelul facultăţii, la nivelul departamentelor suntem în conexiune cu ceea ce îşi doreşte piaţa.

Este o dezbatere care a existat şi va exista, cât la sută din curriculum Universităţii trebuie să fie adaptat pentru ziua de astăzi sau de mâine şi cât trebuie să rămână din curriculum să aibă conţinutul de bază. Această dezbatere o avem şi noi, o avem inclusiv cu partenerii de la Microsoft şi păstrăm în curriculum formarea inginerului care să fie pregătit pentru toate schimbările sau pe cât de cât mai multe schimbări posibile. Pentru că există două elemente importante pe care le-am mai subliniat, rolul universităţilor e să pregătească inginerul pentru următorii 10 -20 de ani, nu pentru azi şi mâine. Uitaţi-vă la ce a însemnat transformarea digitală în ultimii 20 - 25 - 30 de ani. Deci din acest motiv noi păstrăm un curriculum de bază extrem de serios care să dea formarea teoretică a tânărului şi încercăm ca pe zona de competenţe specializate să aducem tehnologiile noi, companiile noi, serviciile noi, soluţiile noi alături de universitate sau în interiorul universităţii.

Din dorinţa de a ne adapta cât mai repede foarte multe dintre companii au fost invitate să vină în universitate, să avem laboratoare comune în universitate sau să avem platforme comune în interiorul universităţii.

Nu putem să spunem că am schimbat curriculum pentru următorii nu ştiu câţi ani, acest lucru se întâmplă an de an, de fiecare dată când apar noi tehnologii, noi soluţii sau servicii pe care le aducem în universitate.

Cred că suntem datori ca aceste schimbări să fie făcut mai rapid şi mai eficiente.

Sunt companii care au avut mari dificultăţi în a se adapta acestei schimbări şi care au venit la Universitate şi au găsit soluţii în interiorul universităţii.

Am încercat în ultima perioadă să dezvoltăm proiecte de cercetare, finanţate cu bani europeni sau bani din zona privată, proiecte de cercetare care au generat la rândul lor noi soluţii, noi tehnologii, au generat noi servicii pentru acele companii dar şi pentru publicul larg şi proiecte de cercetare fac parte să zic aşa din ADN-ul universităţii. Fără cercetare de înalt nivel Politehnica nu ar fi ceea ce este astăzi. Deci avem o paletă întreagă de activităţi astfel încât să ne adaptăm fără să uităm de faptul că universitatea trebuie să producă un inginer care să poată să se adapteze dincolo de ceea ce învaţă în universitate şi cred că această adaptabilitate este o componentă extrem de importantă pe care noi ne concentrăm în această perioadă.

Decidenţii politici trebuie să aibă o politică specială dedicată acestui sector şi care să vizeze în primul rând stimularea celor mai buni oameni să rămână în universităţi pentru că dacă mâine se vrea ca în Politehnica din Bucureşti, la Facultatea de Automatică şi Calculatoare, sau Facultatea de Electronică sau Facultatea de Inginerii limbi străine, şi vorbesc doar de cele care au programe dedicate explicit industriei IT, ne trebuie mai mulţi profesori.

În ultimii ani am investit foarte mult în resursa umană, în tinerii care vor să rămână la Universitatea Politehnica. Cu toate acestea numărul de tineri care rămân este mic şi sunt zone în care este foarte mic. Este un efort extraordinar pe care trebuie îl facem şi nu îl putem face singuri.

Este important ca această politică să nu fie una de un an de zile, de o jumatate de an. La noi ciclurile sunt de patru ani de zile, adică ceea ce semeni astăzi, să spun aşa, vei culege în cel mai fericit caz peste patru ani sau peste şase ani, dacă vorbim de masterat. Deci trebuie să avem o politică constantă pe un număr de ani.