ZF Investiţi în România! Vlad Popescu, CEO, Norofert: Dacă floarea-soarelui din agricultura convenţională se vinde cu 1.800-2.000 de lei pe tonă, cea din agricultura ecologică ajunge la 3.000-3.200 de lei pe tonă

♦ România are nevoie de o strategie pentru ca suprafaţa cultivată în sistem ecologic să ajungă măcar la 10% din total în următorii ani ♦ Una dintre principalele provocări ale fermierilor ţine de lipsa unor soluţii de erbicidare în agricultura ecologică. 

Preţul cu care se pot vinde culturile realizate prin agricultură ecologică sunt semnificativ mai mari decât cele pentru cultu­rile realizate prin agricultură con­ven­ţională, iar acesta ar putea fi unul dintre argu­­mentele prin care pot fi convinşi mai mulţi fermieri să treacă prin procesul de con­versie, a explicat Vlad Popescu, CEO al Noro­fert, în emisiunea ZF Investiţi în Ro­mânia!, realizată în parteneriat cu CEC Bank.

„Să luăm preţurile din piaţă de acum: dacă floarea-soarelui convenţională merge undeva la 1.800-2.000 de lei pe tonă, depinde de recoltare, cea ecologică poate ajunge şi la 3.000-3.200 de lei pe tonă. E o diferenţă semnificativă între ecologic şi convenţional. Fireşte că depinde de an şi de nevoia din piaţă care se schimbă de la sezon la sezon, preţul poate varia, dar pentru anul acesta avem o diferenţă foarte bună între convenţional şi ecologic la preţ”. 

În acelaşi timp, el a explicat că anul 2021 este unul atipic din punctul de vedere al grâului, întrucât diferenţele dintre preţul culturilor obţinute prin agricultură ecologică versus convenţională sunt de doar 10-20 de euro pe tonă. 

„Este fără precedent în ultimii ani şi asta se datorează unei cereri mai reduse în ultimul timp pentru grâu ecologic. În schimb, pe oleaginoase, rapiţă şi floarea-soarelui au fost diferenţe foarte bune, de aceea culturile de oleaginoase au fost mult mai profitabile anul acesta. Mulţi fermieri au preferat să vândă grâul convenţional în loc de ecologic şi este mult mai simplu din punct de vedere ecologic”. 

Suprafaţa cultivată în sistem ecologic din România a fost de 470.000 de hectare în 2020, adică 3% din suprafaţa agricolă totală.

Ţintele stabilite la nivelul Uniunii Europene vizează ca 25% din suprafaţa agricolă totală a blocului european să ajungă eventual cultivată în sistem ecologic. 

„Este o cifră ambiţioasă, să nu spunem optimistă. În România cred că vom ajunge la 10%, dar cred că nu mai devreme de doi-trei ani, iar asta doar cu stimulente foarte bune din partea guvernului şi din partea UE. Fără o strategie foarte bine pusă la punct a ministerului Agriculturii nu cred că vom sări de 10% în următorii ani”. 

Conversia la agricultura ecologică durează doi ani, timp în care cultura obţinută nu poate fi vândută drept ecologică, însă fermierii pot obţine în unele cazuri un profit puţin mai mare decât la agricultura ecologică.

„În aceşti doi ani se consideră că pământul din fermă trece de la convenţional la ecologic şi trebuie aplicate obligatoriu culturi ecologice pentru a curăţa terenul de chimicale, reziduri care probabil existau acolo în urma agriculturii convenţionale”. 

Vlad Popescu a subliniat că nu există investiţii suplimentare faţă de o cultură convenţională, dar în primii doi ani culturile nu pot trece drept ecologice. Cu toate acestea, statul şi Uniunea Europeană compensează această „pierdere” printr-o subvenţie mai mare la hectar, care se dă doar pentru etapa de conversie. Aceasta ar ajunge la peste 290 de euro per hectar. 

„Cred că atunci când povesteşti, când explici cum trebuie unui fermier atât avantajele, cât şi provocările care apar în agricultura ecologică, vede un plus şi încearcă cu o suprafaţă mai mică la început. În general, fermierii pe care i-am convins noi să meargă către ecologic şi-au mărit suprafeţele an de an”. 

Una dintre principalele provocări pe care le aduce în discuţie CEO-ul Norofert ţine de lipsa unor soluţii de erbicidare. 

„Când vorbim de buruieni, în afară de rotaţia culturilor şi de intervenţie mecanizată au apărut multe utilaje pentru agricultură ecologică cu intervenţie mecanizată asupra buruienilor. Sunt multe startup-uri care au început să investească mult în combaterea buruienilor prin tot felul de metode inovative, laser, flăcări, chiar şi curent electric. (…) Asta ar fi principala problemă când migrezi spre ecologic, lipsa oricărui erbicid cu care să poţi interveni în cultură”. 

De cealaltă parte, argumentul potrivit căruia agricultura ecologică aduce producţii mai mici la hectar a început să îşi piardă din însemnătate în ultimii ani, odată cu evoluţia tehnologiei. 

„Diferenţele au ajuns să fie foarte mici, undeva la 3-5% cu tehnologia corespunzătoare. Pe măsură ce vor trece anii, diferenţele dintre convenţional şi ecologic ca şi productivitate, calitate a recoltelor, vor fi insignifiante şi vor exista foarte mari avantaje pentru intrarea în ecologic”. 

Norofert finalizează la începutul acestei toamne achiziţia unei ferme de 1.000 de hectare în judeţul Teleorman, prin care se aşează strategic la portul Zimnicea. Cele 1.000 de hectare sunt în primul an de conversie către agricultura ecologică. 

Totodată, compania produce îngrăşăminte organice şi pesticide ecologice la fabrica din Filipeştii de Pădure din judeţul Prahova. Norofert investeşte anul acesta circa 500-600.000 de euro în fabrică, întrucât este în procesul de implementare pentru o linie de îngrăşăminte noi, în timp ce măreşte capacitatea de producţie pe zona de îngrăşăminte lichide. 

„Vom mai face investiţii în ambalare, etichetare, vrem să automatizăm cât mai mult procesul de producţie din fabrică şi vrem să mărim şi suprafaţa fabricii. (…) Lucrăm la o secţie de multiplicare a microorganismelor pe care le folosim în produsele noastre. Vrem să aducem cât mai multă calitate în produse şi vrem să ne pregătim pentru următorii ani, atunci când vom folosi ingrediente noi şi va trebui să facem producţii din ce în ce mai mari”. 

Ferma din Zimnicea are o capacitatea de stocare de circa 5.000 de tone, pe care Vlad Popescu o numeşte „total insuficientă”. Una dintre ideile vehiculate s-ar traduce prin triplarea capacităţii de stocare în următorii ani. 

Mai mult, compania are capacitate de irigaţii pentru 400 din cele 1.000 de hectare de la ferma din Zimnicea, iar la finalul anului va realiza un studiu de fezabilitate pentru a afla la cât se ridică investiţia pentru a acoperi cu irigaţii celelalte 600 de hectare. 

„Vom face un studiu de fezabilitate în ultimul trimestru al acestui an şi vom obţine estimări de cost, iar apoi vom vedea ce posibilităţi de finanţare avem, fonduri europene, bancă sau prin instrumente bursiere”. 

Cifra de afaceri a Norofert s-a situat la 24 mil. lei în 2020. Acum, compania are aproape 50 de angajaţi şi ţinteşte o cifră de afaceri de circa 35 mil. lei şi un profit de 8 mil. lei.