ZF Investiţi în România! Liliana Marinescu, OFA Ugir: Măsurile de finanţare trebuie să se deschidă pe rând, nu toate odată. Este pentru prima dată când majoritatea submăsurilor sunt lansate în acelaşi timp, iar evaluatorii nu au timp să verifice corect proiectele

♦ Bugetul pentru submăsura 6.2 din PNDR a fost epuizat încă de-a doua zi.

Modul în care submăsurile de finanţare din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) au fost gestionate ajunge să îngreuneze procesul de evaluare, în contextul în care majoritatea submăsurilor au fost lansate în acelaşi timp, ceea ce face ca un beneficiar să aştepte minim 9 luni de la depunerea proiectului până la încasarea fondurilor, a explicat Liliana Mari­nescu, vicepreşedinte pentru agricultură în cadrul OFA Ugir (Organizaţia Femeilor Antreprenor din România), în emisiunea ZF Investiţi în România!, realizată în parteneriat cu CEC Bank.

„Măsurile trebuie să se deschidă pe rând, nu toate odată, pentru că îngreunează precesul de evaluare. Nu mai există posibilitatea verificării veridicităţii informaţiilor din câmp. Adică spui că ai semănat mazăre-păstăi, care se recoltează în iunie-iulie, şi tu vii la vizita pe teren în noiembrie. Sunt lucruri care trebuie corelate. (…) Să ştiţi că în 2017 a fost bine gândit modul de deschidere al sesiunilor de primire a proiectelor, se deschideau în luni diferite, nu toate odată. Niciodată nu s-a mai întâmplat ca anul acesta.“ 

Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului (ANPM), Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) şi Agenţia pentru Plăţi şi Intervenţii în Agri­cul­tură (APIA) au un protocol semnat cu privire la emiterea documentelor necesare în vederea imple­mentării de proiecte cu fonduri europene. „Ce se întâmplă în momentul de faţă din cauza lipsei de personal din agenţiile pentru protecţia mediului este strigător la cer. Fiecare beneficiar trebuie să obţină docu­mente, de exemplu dacă accesăm utilaje agricole trebuie să obţinem de la ANPM o decizie a evaluării iniţiale şi, ulterior, un alt document de la Garda de Mediu. Conform pro­tocolului, aceste documente trebuie emise imediat la cerinţa fermierilor şi vă spun că lucru acesta nu se întâmplă“.

Liliana Marinescu este consilier judeţean în Tulcea, profesor în cadrul Universităţii Andrei Şaguna şi vicepreşedinte al OFA Ugir, specializată în proiecte cu finanţări PNDR. Invitata consideră că nu este de vină o singură instituţie pentru acest blocaj, ci că totul pleacă de la faptul că liniile de finanţare au fost deschise simultan, în loc să fie deschise etapizat şi să lase timp beneficiarilor să obţină documentele necesare şi să permită evaluatorilor să facă o evaluare corectă. 

„Gândiţi-vă ce înseamnă atât pentru consultanţi cât şi pentru evaluatorii din cadrul AFIR să evaluezi mii, zeci de mii de proiecte în acelaşi timp. Gândiţi-vă că în acelaşi timp avem deschisă şi măsura 6.3, tocmai s-au închis măsurile 6.2 şi 6.4, unde avem mii de proiecte, mai avem măsura 6.1 pentru instalarea tinerilor fermieri, cu mii de proiecte. Acum venim şi încărcăm sistemul cu măsurile 4.1, 4.2, 17.1, şi celelalte submăsuri, deschise în acelaşi timp“. 

Ea a subliniat că doar 6.2 şi 6.4 sunt submăsuri care nu implică vizită în teren, însă toate celelalte submăsuri presupun ca evaluatorii să meargă pe teren şi să verifice indicatorii din proiectele depuse. 

„Eu stau şi mă întreb cum se va face evaluarea, care va fi perioada de evaluare în momentul în care o agenţie cu 10-15 evaluatori va trebui să evalueze câteva mii de proiecte, în cât timp se va face lucrul acesta? (…) Durează foarte mult, din momentul în care un beneficiar a depus proeictul durează minim 9 luni ca să intre în posesia banilor“. 

Liliana Marinescu a propus o debirocratizare a sistemului, întrucât multe dintre hârtii şi solicitări nu sunt neapărat neesare pentru a declara un proeict eligibil. Totodată, ea a discutat despre submăsurile 6.2 şi 6.4, ale căror bugete s-au epuizat rapid. 

„Pentru 6.2 pentru activităţi non-agricole în mediul rural bugetul a fost de 50 de mlioane de euro, iar depunerile au fost de peste 300 de milioane de euro. (…) Apelul a fost închis. Conform cerinţelor AFIR, apelul rămâne deschis cinci zile, dar bugetul a fost epuizat încă din a doua zi“. 

De asemenea, bugetul de 100 de milioane de euro al submăsurii 6.4 a fost epuizat în doar câteva zile, ajungându-se la depuneri de peste 150 de milioane de euro. 

Bugetele pentru apelurile lansate în 2021 reprezintă fondurile din perioada de tranziţie, care reprezintă doar 35% din fondurile totale alocate României, însă Liliana Marinescu susţine că decidenţii ar trebui să se uite mai atent la solicitările pieţei. 

„De ce nu încerci să direcţionezi banii pe segmentele unde este solicitare mare? Sunt măsuri deschise la momentul acesta, precum 6.3 – fermele de semi-subzistenţă – iar această măsură există de trei luni şi încă mai are bani. A fost buget de 70 de milioane de euro pentru aceste ferme de semi-subzistenţă şi 100 de milioane de euro pentru tânărul fermier, unde la tânărul fermier se poate ajunge la 70.000 de euro, iar pe 6.3 proiectul este de maxim 15.000 de euro. Hai să facem o analiză şi să vedem către ce tip de fermieri trebuie să ne îndreptăm, să bugetăm sumele în aşa fel încât să acoperim nevoia“. 

Invitata consideră că fermierii trebuie anunţaţi din timp ce înseamnă documentaţia pentru viitoarele apeluri de finanţare, astfel încât să aibă timp toţi să se pregătească. 

„Noi am avut discuţii la minister din luna martie, până pe 15 mai s-au depus cererile fermierlor la APIA, deci propunerea mea a fost în momentul în care se închide sesiunea de primire cereri la APIA, de atunci să lansezi sesiunile. Noi aşteptam să se întâmple de la sfârşitul lui mai, începutul lui iunie“.