ZF Investiţi în România! Cătălin Gavrilă, Crosspoint: Vedem dezvoltatori de birouri care se duc spre rezidenţial. Terenurile care au autorizaţie de construcţie şi un PUZ valabil pot costa şi cu 20% mai mult decât în 2020

„Scumpirea terenurilor a con­ti­nuat. Trebuie să ne uităm şi ce se întâmplă cu piaţa. Am avut şi decizii ale autorităţilor care au dus la creşteri de preţuri precum suspendarea PUZ-uri­lor de sector. La o cerere în creştere, acum avem o ofer­tă mult mai mică pe un termen re­zonabil de dezvoltare. Spre exem­plu, într-o sub­zo­nă a Bucureştiului sunt cinci dez­volta­tori care construiesc. Piaţa a absorbit sto­cul şi ei con­tinuă achiziţiile. Dacă înainte aveam cinci terenuri, câte unul pentru fiecare, acum există un singur teren care poate fi autorizat într-un timp scurt şi toţi se grăbesc să îl cum­pere şi am început să avem practic licităţii şi creş­te preţul. Dacă un teren avea înainte 1-2 oferte, acum are 4-5. Preţul poate creşte şi cu 20%“, a spus Cătălin Gavrilă, associate director land development la Cros­spoint Real Estate.

El a subliniat că din acest motiv marjele dez­vol­t­atorilor sunt tot mai mici în condiţiile în care pe de-o parte s-au scumpit te­re­nurile iar pe de alta s-au scum­­pit şi mate­rialele de con­­struc­ţii, cele care se mai găsesc.

„Acum piaţa este domi­nat­ă de rezidenţial şi aici avem cele mai mari volume, există expansiune şi pe retail şi mai ales industrial. Avem şi o tranzacţie pe office deşi este o clasă lovită de pandemie. Aici discutăm de Bucureşti şi centrele regionale. Vedem atât dezvoltatori din Bucureşti care se uită spre alte oraşe, dar şi dezvoltatori din regiune care se uită spre Capitală, deşi nu este cel mai bun moment.“

În funcţie de unde este terenul, dezvoltatorii pot miza în continuare doar pe un proiect de birouri, dar există interes şi pentru proiecte mixte. În plus, sunt tot mai mulţi dezvoltatori din zona de office care acum vor să dezvolte rezidenţial.

„Anul trecut a existat tranzacţia cu IMGB. Vor mai urma două tranzacţii cu foste platforme din sectorul 2 şi 6, alături de alte terenuri de prin oraş. Am mai avut tranzacţii în ţară pentru scheme de retail. Acum se lucrează la un masterplan pentru zona de la IMGB pentru regenerare urbană. Acolo nu avem poluare istorică, nu a existat o contaminare cum este cazul fostelor platforme chimice“, a subliniat consultantul.

SIF Banat Crişana (SIF1) a plătit 158,4 milioane de lei în toamna anului 2020 pentru achiziţia a 99,9% din platforma industrială IMGB, cel mai puternic constructor de echipamente complexe din România din perioada comunistă, deţinută din 2006 de coreenii de la Doosan, arată date analizate de ZF din raportul pe 2020 al societăţii.

Aceasta a fost cea mai mare achiziţie a unei companii nelistate din partea unei SIF în anul 2020, iar consultanţii tranzacţiei spune că este cea mare suprafaţă de teren tranzacţionată, în ultimii zece ani, în România: 540.000 metri pătraţi, exceptând terenurile agricole.

Societatea de investiţii a fost asistată în tranzacţie de casa de avocatură BirişGoran SPARL şi de către compania de consultanţă imobiliară Crosspoint Real Estate. Aceasta este cea mai mare suprafaţă de teren tranzacţionată, în ultimii zece ani, în România: 540.000 metri pătraţi, exceptând terenurile agricole, spun consultanţii Crosspoint Real Estate.

Consiliul General al Capitalei a suspendat la mijlocul lunii februrie PUZ-urile coordonatoare ale sectoarelor 2, 3, 4, 5 şi 6, pe o perioadă de un an, iar construcţiile se vor face după Planul Urbanistic General din 2000.

Creşterea accelerată a densităţii, construcţiile de blocuri tot mai înalte şi fără niciun metru pătrat de spaţiu verde, dezvoltarea de locuinţe fără şcoli, spitale sau grădiniţe alături de sufocarea traficului sunt principalele motive invocate de primarul Capitalei în vederea anulării PUZ-urilor. Traficul din ce în ce mai aglomerat, poluarea care atinge noi cote maxime în fiecare săptămână şi dezvoltarea haotică sunt motivele invocate de primarul Capitalei pentru a opri actualul plan de dezvoltare.

El a explicat faptul că pentru a avea un „moment zero“ era nevoie ca întâi Primăria Capitalei să vină cu un Plan Urbanistic General actualizat, în condiţiile în care cel actual este realizat în 2000, expirat din 2010 şi prelungit an de an.

Referitor la actualitatea PUG, primarul general a explicat că, deşi acest document strategic are o vechime de 20 de ani, „este mult mai bun, mult mai coerent, mult mai echilibrat în ceea ce priveşte funcţiunile oraşului, decât aceste PUZ-uri de sector care au fost făcute de nişte oameni de afaceri, în condiţii îndoielnice.

Pe perioada de suspendare a PUZ-urilor, primăria se ocupa de actualizarea acestui PUG, astfel încât el să reflecte realităţile urbane ale momentului, menţinând în acelaşi timp spaţiile verzi ale Capitalei. Prin urmare, orice autorizaţie de construcţie şi orice certificat de urbanism se vor emite în continuare prin aceeaşi procedură, doar că autorităţile locale se vor raporta la PUG şi nu la PUZ-uri.

Pe de altă parte, decizia Primăriei se aplică strict municipiului Bucureşti, în timp ce problemele şi mai grave au loc în localităţile „lipite“ de Capitală, multe dintre ele în interiorul centurii, precum Bragadiru, Popeşti-Leordeni, Roşu sau Voluntari. Spre exemplu Militari Residence nu se află pe teritoriul Bucureştiului, ci în comuna Roşu, iar cei mai mulţi din Prelungirea Ghencea sunt în Bragadiru. În multe dintre aceste zone există probleme mult mai grave decât în Bucureşti precum subdimensionarea reţelei de apă curentă, subdimensionarea canalizării care duce la inundaţii când plouă.