♦ Oraşele mici şi mijlocii au nevoie de o axă de finanţare europeană dedicată ♦ Dezvoltarea zonelor periurbane poate pleca de la asociaţii de dezvoltare intercomunitare.
AdministraÅ£iile oraÅŸelor mici ÅŸi mijlocii din România treÂbuie să se axeze în urmăÂtoÂrii ani pe dezvoltarea de parÂÂcuri industriale, astfel încât să poată atrage investitori să încuÂrajeze avansul economic în teritoriile penÂtru care sunt responsabili, a explicat Adrian Teban, preÅŸedinte al AsociaÅ£iei OraÅŸelor din România ÅŸi primar al oraÅŸului Cugir, în emisiunea ZF InvestiÅ£i în România!, realiÂzată de ZF în parteneriat cu CEC Bank.
„Zona economică, parcurile industriale trebuie să fie o prioritate pentru noi, pentru că noi de aici generăm dezvoltare. (...) ÃŽn disÂcuÅ£iile pe care le-am avut ÅŸi în adunarea geÂnerală a oraÅŸelor am văzut că mai mulÅ£i primari sunt interesaÅ£i de dezvoltarea unor astfel de parcuri industriale“.
Cu toate acestea, invitatul a subliniat că în mai multe localităţi există o problemă de terenuri, întrucât sunt localităţi care nu au teÂrenuri ÅŸi trebuie să achiziÅ£ioneze din mediul privat.
„Poate aici ar fi o zonă în care impliÂcaÂrea parÂlaÂmentului ÅŸi a actorilor politici ar fi de ajuÂtor, pentru că trebuie să reuÅŸim să dezÂvolÂtăm astfel de zone industriale în România“.
ÃŽn acelaÅŸi timp, administraÅ£iile care reuÂÅŸesc să pună în miÅŸcare dezvoltări indusÂtriale ÅŸi să atragă investitori nu ar trebui să se bazeze doar pe segmentul industrial, ci ar trebui să încurajeze spre diversificare.
„Cred că economia locală este o zonă în care oraşele mici şi mijlocii se pot dezvolta. Trebuie să ieşim din zona monoindustrial. Dau exemplu şi oraşul meu (n.red. - Cugir), care era clar un oraş industrial, iar acum ne gândim cum să dezvoltăm şi zona turistică, să îi dăm mai multe valenţe economice. Chiar şi agricultura în localităţile limitrofe ar fi o soluţie“.
Unul dintre subiectele de actualitate pentru administraţiile locale din România ţine de Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), pentru care acestea au trimis propuneri, în linie cu modul în care s-a stabilit consultarea la nivel european.
„Vorbind strict de oraÅŸele mici ÅŸi mijloÂcii, noi am fost oarecum jumătate urban, jumătate rural, ÅŸi în exerciÅ£iile financiare anterioare oarecum oraÅŸele mici ÅŸi mijlocii au fost marginalizate pentru că pe unele programe municipiile au avut o perspectivă mai bună de dezvoltare, iar pe cealaltă zonă au fost comunele. OraÅŸele mici ÅŸi mijlocii au căzut între cele două zone“.
Priorităţile agregate de la cele 216 oraşe mici şi mijlocii membre ale asociaţiei şi propuse către guvern sunt: infrastructura de apă şi canalizare, sănătate, educaţie şi digitalizare.
„Am învăţat în pandemie că dacă dezvoltăm doar spitalele din reÅŸedinÅ£ele de judeÅ£, în situaÅ£ii de criză acestea sunt supraÂaglomerate ÅŸi avem nevoie ÅŸi de aceste spitale din jurul localităţilor mici urbane, care să decongestioneze presiunea care se pune pe spitalele judeÅ£ene“.
ÃŽn ceea ce priveÅŸte educaÅ£ia, Adrian Teban susÅ£ine că învăţământul dual trebuie să fie o prioritate, astfel încât sistemul de eduÂcaÅ£ie să răspundă nevoilor din sistemul economic.
Documentul aflat în consultare publică cu privire la PNRR arată un buget de circa 2,1 miliarde de euro pentru axa privind reziÂlienÅ£a UAT-urilor, însă acestea sunt axate în principal pe mobilitate ÅŸi alte priorităţi.
„Dar sunt şi celelalte priorităţi în educaţie şi sănătate, unde vom avea acces. Nu ştim exact cum vor arăta lucrurile, vom vedea cum arată ghidurile finale, pe care le vom vedea probabil la începutul anului viitor, atunci vom putea spune mai mult cât vor avea acces şi oraşele mici şi mijlocii la aceste fonduri“.
Asociaţia Oraşelor din România a mers către administraţia centrală cu propunerea ca oraşelor mici şi mijlocii să li se adreseze o axă de finanţare, pe care să îşi poată stabili singure priorităţile – în linie cu priorităţile Comisiei Europene.
„Noi am spus că aceste decizii ar trebui lăsate la nivel local, pentru că situaţia diferă de la oraş la oraş. De aceea ne-am dorit foarte mult o axă care să fie lăsată la latitudinea consiliilor locale. În fiecare perioadă de finanţare au fost anumite priorităţi, şi fiecare oraş şi-a făcut planurile de dezvoltare în funcţie de zonele pe care primeau finanţare, dar au rămas lucruri nerezolvate şi situaţia diferă de la oraş la oraş“.
Un alt subiect mult-discutat în rândul oraÅŸelor ÅŸi municipiilor din România Å£ine de conectarea oraÅŸelor cu zonele periurÂbane, iar această conectare ar putea începe din zona de servicii comune, precum cele de transport public.
„Noi în Alba ne-am asociat într-o asociaţie de dezvoltare întercomunitară şi am reuşit să atragem mai multe fonduri pe programul operaţional infrastructură mare, şi am reuşit să rezolvăm multe probleme în judeţ. De asemenea, pe managementul deşeurilor am reuşit acest lucru“.
El consideră că UAT-urile ar putea începe această conectare printr-o asociaţie de dezvoltare intercomunitară, iar prin aceasta ar putea fi contractat şi transportul public între un oraş şi localităţile din jur.
„Sigur, nu putem discuta despre zone metropolitane pentru oraşele mici şi mijlocii, dar putem vorbi de o dezvoltare periurbană pentru localităţile care sunt limitrofe acestor oraşe şi ne dorim şi noi să avem oportunitatea în PNRR pentru aceste zone periurbane pentru a putea fi dezvoltate şi conectate cu zona urbană“.
alex.ciutacu@zf.ro
Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.
ABONEAZÄ‚-TE