ZF Investiţi în România! Un proiect ZF & CEC Bank. Gheorghe Damian, Ciugud: Trebuie investit în şcoli pentru a asigura dezvoltarea, nu doar în asfalt. Noi avem în plan un campus şcolar de 6 milioane de euro

♦ Şcoala atrage şi păstrează locuitorii unei localităţi, dar reprezintă o investiţie pe termen lung, iar rezultatele nu se văd decât peste ani de zile. Asfaltul este bun, dar nu ajută la nimic dacă nu mai este nimeni să circule pe el, consideră Gheorghe Damian, primarul comunei Ciugud din Alba.

De la numai 60 de copii în şcoala centrală, comuna Ciugud din judeţul Alba a ajuns la peste 200 şi acum vrea să contruiască un nou centru şcolar cu o capacitate pentru 500 de elevi datorită cererii tot mai mari.

„Mai aveam 60 de copii înainte de modernizare, în urmă cu trei ani, restul erau în Alba Iulia, iar acum avem peste 200. Sunt familii de tineri din Bucureşti sau Prahova sau chiar din afara ţării care se întorc şi care nu aveau înainte nicio legătură cu Ciugudul. În acest ritm, deja şcoala a devenit neîncăpătoare, sunt din sat, din municipiu, din judeţ care vor să vină la noi, dar nu avem spaţiul necesar. Am luat decizia de a ne ocupa de un nou proiect - o şcoală mai mare, mai modernă, într-un alt spaţiu, într-o zonă de 15 hectare, cu bază sportivă, parc pentru ca cei mici să crească într-un mediu cât mai sănătos. Va fi precum un campus, dar fără cazare“, a spus Gheorghe Damian, primarul comunei Ciugud, în cadrul emisiunii ZF Investiţi în România! Un proiect ZF&CEC Bank.

Viitorul proiect din Ciugud vizează construcţia unei zone integrate de educaţie, cu o capacitate de 500 de copii, de la clasa pregătitoare la clasa a opta. „Vom avea şi laboratoare şi alte spaţii de educaţie. Din studiile de fezabilitate proiectul se va ridica la 6 mil. euro, mult prea mult pentru noi, dar aşteptăm ghidurile pe noul program operaţional regional.“

„Dorim să contribuim şi noi, iar dacă nu găsim, facem apel spre privat. Suntem într-o cursă contra cronometru deoarece în următorii trei ani trebuie să avem şcoala gata pentru că nu mai avem unde duce copiii, deja au ajuns la 27 într-o clasă şi spaţiile devin tot mai mici. Noi aveam ca ţintă la şcoala smart cel mult 20 într-o clasă iar acum am ajuns să refuzăm cereri. Sunt mulţi tineri care au sau vor avea copii. Într-o lună urmează să finanţăm o nouă grădiniţă cu o grupă de creşă, investiţie de 1,5 mil. euro prin AFIR. Şi acolo avem o explozie de cereri şi implicit vedem o cerere viitoare mare“, a spus Gheorghe Damian.

La Ciugud cel mai mare pericol era acela de a se desfiinţa şcolile, comuna fiind aproape de Alba Iulia. Şi în Bucureşti, cei mai mulţi care stau în localităţile din imediata vecinătate aleg să-şi ducă copiii la şcolile din Capitală în condiţiile în care primăriile din localităţile respective dau autorizaţii de construire, încasează taxe şi impozite, dar nu investesc suficient nici în şcoli şi nici în infrastructură.

„Comuna este formată din şase sate, erau şcoli în aproape toate, cu învăţământ simultan - nu prea atractiv pentru părinţi şi care alegeau tot mai des să-şi ducă copiii la şcoală în Alba Iulia. Având acest proiect de modernizare a şcolii de centru, am luat decizia de a desfiinţa şcolile din celelalte sate şi să avem o şcoală de centru puternică şi modernă. Dincolo de investiţia de bază, am venit în plus cu transport gratuit tuturor elevilor, afterschool pentru clasele 0-4 şi masă caldă gratuită pentru elevi. Astfel a devenit mai atractivă pentru părinţii tineri“, a spus primarul.

El explică faptul că atunci când primăria a demarat modernizarea acum patru ani, am pornit cu ideea că şcoala de la ţară nu trebuie lăsată să moară.

„Aşa cum facem la Ciugud de ani de zile, am considerat că cea mai bună investiţie este cea în educaţie. Educaţia este temelia societăţii şi cu cât investim în educaţie viitorul comunităţii va fi unul mai sănătos şi mai bun. În acest fel am luat decizia de a investi în prima şcoală inteligentă din mediul rural - pornim de la ideea că tot la Ciugud s-a plecat de la ideea de sat inteligent când se discuta numai de oraşe inteligente. Am adus tehnologie de ultimă oră în şcoală şi am făcut-o atractivă prin echipamente precum iluminat, senzor de oxigen, sonorizare, table inteligente, supraveghere audio-video, chromebookuri dedicate. Am pregătit de asemenea profesorii pentru a utiliza noile tehnologii şi astfel pandemia nici nu ne-a luat pe nepregătite“, a spus primarul.

El a subliniat că prin alte investiţii asfaltăm şi un drum prin programul Anghel Saligny în zona de dezvoltare economică, extind pista de biciclete din zona industrială şi drumul de acces spre zona de agrement şi au în derulare şi iluminat public inteligent pentru a reduce consumul de energie.

Gheorghe Damian spune faptul că primăriile trebuie întotdeuna să prioritizeze investiţiile în sistemul de învăţământ, însă aceste investiţii ar trebui coordonate la nivel central, astfel încât să nu mai existe diferenţe atât de mari între unităţile de învăţământ - unele cu toaletă în curte, iar altele cu laborator de realitate virtuală.

„Problema educaţiei, sănătăţii şi asistenţei sociale nu ar trebui să fie o problemă locală, ci una centrală pentru că avem comunităţi care abia asigură plata salariilor. Nu au bani necesari pentru a investi în şcoli. Când vii cu un proiect de reabilitate a unei şcoli ar trebui ca ministerul să aibă un barem, un standard minim la care să aducă şcoala respectivă, de la eficienţă energetică la tip de iluminat, încălzire, tablă şi tehnologii. Administraţia locală poate veni şi poate îmbunătăţi standardul, dar baza trebuie să fie la fel, să nu existe diferenţe atât de mari - la Ciugud copilul să înveţe în laborator de realitate virtuală iar altul, în alt sat sau oraş să nu aibă nici măcar tablă electronică“, a spus Gheorghe Damian.

Fără investiţii în şcoli, primăria degeaba mai investeşte în drumuri deoarece în viitor nu va mai fi nimeni în sat să le utilizeze.

„Între asfalt şi şcoală, alegem şcoala. Cea mai bună investiţie este în educaţie şi copii. Electoral poate este mai bine să investeşti în drumuri. Din păcate, asta pierdem din vedere. Din prisma investiţiilor, aşteptăm rezultate imediate, însă atunci când noi am decis să investim în şcoală, nu ne-am aşteptat ca din ziua următoare să aducă plus-valoare. Orice euro pe care îl duci în educaţie aduce plus-valoare în 10-20 poate 30 de ani, dar este cea mai sigură şi bună investiţie. Pot asfalta astăzi o stradă, fac 10 familii fericite, însă dacă nu investesc în şcoală tinerii pleacă şi mă trezesc că în 10-20 de ani satul tinde să moară. Este nevoie şi de creşterea calităţii vieţii. Lucrurile merg mână în mână. Degeaba am şcoală dar localitatea nu este atractivă - nu am apă, canalizare, drumuri praf, fără internet, fără iluminat. Atunci tinerii se vor muta de acolo. Lucrurile nu pot fi clar separate, dar chiar şi aşa, investiţiile în educaţie trebuie să fie prioritare. În 2000 când am ajuns primar comuna avea 2.600 de locuitori, iar acum avem peste 3.500“, a conchis primarul.