ZF Investiţi în România! Răzvan Chiru, Eurofin Consult: Stresul şi accidentele de muncă pot aduce pierderi mari. Acum sunt provocări suplimentare odată cu munca de acasă

♦ Impactul financiar minim asupra economiei al accidentelor de muncă este de circa 50 de milioane de lei, sumă care nu include tratamentul medical, întârzierile de producţie sau recrutarea şi formarea de salariaţi noi, arată un studiu al companiei Eurofin, România fiind în topul ţărilor UE în privinţa numărului accidentelor de muncă mortale raportat la numărul de angajaţi, de trei ori peste media blocului comunitar.

Munca de acasă implică o serie suplimentară de ris­curi atât pentru anga­jat, cât şi pentru angaja­tor, de la stresul supli­men­tar la condiţiile de muncă de acasă şi faptul că angajatul îşi prepară singur ma­sa de prânz utilizând aragazul cu flacără des­chisă, ceea ce implică un risc suplimentar.

„Noi am făcut prin video trainingurile, cu clipuri gen YouTube, uşor de parcurs cu suport video sugestiv. Astfel de module am făcut pe securitate la incendiu - cum să pre­ve­nim incendiile acasă şi ce trebuie să asigure fiecare lucrător având în vedere că exploatează foarte mult instalaţia electrică. Am stabilit astfel un set de reguli. Şi am mai realizat un set de instrucţiuni pentru cu­­tremur, de prevenire a căderii obiectelor şi depozitării. Sunt angajaţi, chiar mulţi, care locuiesc într-un bloc cu risc seismic şi dacă se întâmplă, se poate întâmpla în tim­pul serviciului. La birou noi monito­ri­zăm toate detaliile, însă acasă noi nu putem monitoriza cum ei depozitează lucrurile prin casă sau unde îşi desfăşoară activi­ta­tea. Noi le prezentăm întâi regulile de ba­ză“, a spus Răzvan Chiru, managing part­ner, Eurofin Consult, companie de con­sul­tanţă specializată în siguranţa la locul de muncă.

El a subliniat că înainte de pandemie când angajatul mergea la birou „beneficia“ de o perioadă de timp în care se detaşa dimineaţa de treburile casnice, iar seara de cele de birou tocmai pentru a gestiona mai bine stresul.

„Noi am demarat şi un modul pe gestionarea stresului şi pe gestionarea timpului. Programul începe la aceeaşi oră - 9-18. Timpul de deplasare nu ar trebui să influenţeze partea de muncă. Acest timp de deplasare avea o parte bună şi una rea - cea bună este că te puteai detaşa de domiciliu, de activitatea curentă, era o perioadă de tranzit şi invers seara. Partea mai puţin bună este că în trafic te poţi supăra, însă acela este un alt tip de stres, nu este legat de locul de muncă şi chiar acest stres te deconectează de la problemele curente“, a subliniat Răzvan Chiru.

Dincolo de acest aspect, o problemă legată de productivitate o reprezintă tele­fonul, atât în munca de acasă, cât şi în cea de la birou.

„Acum avem o cerere foarte mare pe gestionarea stresului. Sunt mult mai multe modele legate de stres, anxietate, depresie, socializare. La partea de stres noi dădeam exemple precum - atunci când eşti angre­nat într-o activitate şi sună telefonul şi tu răspunzi, capacitatea ta de concen­trare pe activitatea aceea este de 20 de minute pen­tru reconcentrare. Dacă ai trei telefoane, pier­zi o oră din concentrare şi din timpul pro­gramului. Acesta este un factor de stres deoarece nu rămâi concentrat şi nu termini la timp ceea ce aveai de făcut. Noi încer­căm să conştientizăm angajaţii, să realizeze ce implică un telefon în timpul progra­mului. El trebuie să realizeze şi să îşi asu­me timpul pierdut“, explică Răzvan Chiru.

Gestionarea stresului şi a stării de să­nă­tate are un impact direct asupra produc­tivităţii. Un angajat stresat îşi ia mai multe zile libere timp în care ceilalţi membri din echipă preiau sarcinile acestuia.

„Dacă în echipă sunt 10 şi unul lipseşte, cei 9 trebuie să muncească mai mult. Mai pleacă încă unul, sunt 8 care tre­buie să muncească cât zece. La fel se în­tâmplă şi cu accidentele de mună - dacă în­tr-o fabrică sunt 5 muncitori, iar unul se ac­ci­­dentează, pentru două săptămâni, până re­vi­ne spre exemplu, angajatorul nu aduce pe nimeni în loc deoarece este o perioadă prea scurtă, iar ceilalţi trebuie să mun­ceas­că mai mult şi sunt şi mai încărcaţi. Şi tu dacă ai grijă de colegul tău, atunci nu vei munci în plus“, a spus Răzvan Chiru.

Acelaşi principiu este aplicat şi pe şantiere unde muncitorii nu respectă întotdeauna protecţia muncii.

„Acum spre exemplu e cald. Muncitorul nu vrea să lucreze echipat corespunzător iar noi le explicăm că pe logica asta, toţi din orientul mijlociu ar umbla dezbrăcaţi, dar nu este cazul ei sunt acoperiţi de sus până jos. Dacă nu eşti îmbrăcat, te deshidratezi şi poţi leşina, aşa cum s-a mai întâmplat“, a subliniat Răzvan Chiru.

El a adăugat că în astfel de situaţii accidentul reprezintă o certitudine, iar muncitorii care nu respectă regulile atrag întârzieri ale proiectelor.

„Cine nu respectă, are în medie 2-3 accidente minore şi unul grav, iar acestea înseamnă lipsă de la locul de muncă şi bani şi termene de execuţie. Dacă din zece muncitori ai cinci la bustul gol care se deshidratează, mâine nu vor mai veni la muncă şi nu vei mai termina la timp iar termenele cresc“, a subliniat Răzvan Chiru.

În plus, în România, legislaţia din domeniul SSM nu este conectată cu sistemul de asigurări de sănătate, o companie cu zero accidente de muncă, plătind aceeaşi sumă ca o companie care înregistrează astfel de incidente.

Eurofin Consult este o societate românească cu o experienţă de peste 15 ani în domeniul sănătăţii şi securităţii ocupaţionale.