ZF Investiți in România

ZF Investiţi în România! Paul Gabriel Ioan, Fabrica de Fum: Retailul modern nu încurajează micul producător, ne tratează ca pe marii producători. Ne bazăm pe băcănii, retail tradiţional şi online

18.12.2023, 00:07 Autor: Alex Ciutacu

♦ Producătorul a investit în ultimul an într-o linie nouă de ambalare, etichete noi ÅŸi o imagine nouă â™¦ Cifra de afaceri s-a ridicat la 1,3 mil. lei în 2022.

Marile lanţuri de magazine din retailul modern nu au politici comerciale care să acomo­de­ze realitatea micilor producă­tori locali din sectorul alimen­tar, ceea ce îi lasă pe aceştia doar cu opţiuni pre­cum băcănii, canale online sau un retail tradiţio­nal care este înghiţit tot mai mult de retailul mo­dern, a explicat Paul Gabriel Ioan, cofondatorul Fabricii de Fum, în emisiunea ZF Investiţi în Ro­mânia!, realizată în parteneriat cu CEC Bank.

„În ultimul timp nu am mai încercat atât de mult să intrăm în lanţurile de magazine pentru că am fost puţin dezamăgiţi de politica lor, nu încu­ra­jează micul producător, ne tratează ca pe marii producători, or acolo datorită volumului mare de vânzări şi pierderile se pot acoperi mult mai uşor“.

Fabrica de Fum este un mic producător arti­zanal de produse pe bază de carne din Iaşi, care a pornit la drum în 2017. Portofoliul de produse cuprinde diverse sortimente, precum ceafă de porc afumată, cotlet de porc afumat, muşchi afumat şi cârnaţi afumaţi. Compania procesează câteva zeci de tone de carne pe an şi are trei atestate de produs tradiţional.

Producătorul a încercat timp de mai mulţi ani să găsească formula câştigătoare în ceea ce priveşte retailul modern, dar pe rafturile marilor lanţuri de magazine se intră greu.

„Am încercat, am încercat, dar în general retailul modern caută afaceri la cheie, vânzările să fie foarte mari, noi să avem reclamă foarte pu­ternică, ca ei să nu-şi bată capul, să intre pro­dusele şi să iasă imediat pe uşa magazinului“.

După mai multe eforturi, Fabrica de Fum a reuşit totuşi să îşi listeze produsele pe rafturile unui lanţ din retailul modern, însă a rezistat doar un an în faţa politicilor comerciale şi a decis ulterior să se retragă de pe acel canal de vânzare.

„Nu se vindeau destul de repede, dar şi mo­dul de a plăti produsele era puţin ciudat, adică practic ni se achitau doar produsele care ieşeau pe la casă. În mod miraculos, pe la casă ieşea doar 60-70% din ceea ce intra şi noi aveam piedere de 30-35% după ce am tras linie şi am făcut calcu­lele. Şi-atunci le-am retras noi pentru că nu mai renta“. Ce nu ieşea pe la casă înseamnă, după cum explică Paul Gabriel Ioan, fie că o parte din produse au expirat, fie că au fost furate.

În acest context, micul producător se bazea­ză astăzi pe băcănii, precum băcănia Fabricat la Noi, pe care o deţine nepotul său. În rest, Fabrica de Fum vinde în retailul tradiţional din Iaşi sau pe canale online.

„În Iaşi lucrăm cu mai multe magazine alimentare din retailul tradiţional, cel puţin cât a mai rămas din el. Sunt nişte produse mai scumpe faţă de ceea ce se găseşte în general în magazinele mai mici, dar cei care s-au obişnuit cu ele ştiu unde să le caute. Este un mare plus pentru noi retailul tradiţional“.

Producătorul a investit în ultimul an într-o linie de ambalare nouă, în ambalaje noi, dar şi intr-o imagine schimbată, astfel încât să se poziţioneze de la început ca premium în faţa clientului. Paul Gabriel Ioan a subliniat că Fabrica de Fum nu îşi doreşte să devină un producător de talie mare.

„Pentru că odată ce te dezvolţi foarte mult începi să dai în calitate, se vede peste tot, toţi cei care au fost mici şi au avut o calitate foarte bună au crescut mari şi au devenit un brand de masă, de calitate mult mai slabă ca la început. (...) Dacă am avea creştere de 20-30% noi am fi super mulţumiţi. Nu vrem să dublăm, să triplăm, să scalăm afacerea la un nivel foarte mare. Vrem să rămânem pe calitate“.

Fabrica de Fum lucrează cu trei angajaţi în mod permanent. Cifra de afaceri s-a ridicat la 1,3 mil. lei în 2022, iar în 2023 ar putea înregistra un plus de 7-10%.

„Dacă privim în ansamblu înseamnă de fapt un regres de vreo 15% pentru că preţurile au crescut, s-au mărit preţurile la materia primă, nu înseamnă că a fost o creştere reală“.

O campanie Ziarul Financiar și CEC Bank