ZF Investiţi în România! Ovidiu Spînu, Super Lactis: Am finalizat recent o investiţie de peste 500.000 de euro pentru o hală de 1.600 mp cu birouri şi spaţii de depozitare

Super Lactis procesează circa 700.000 de litri de lapte de capră pe an şi produce peste 100 de tone de lactate.

Producătorul lactatelor La Colline din localitatea Feleacu, judeţul Cluj, a finalizat în 2020 o investiţie de peste 500.000 de euro pentru o hală de 1.600 mp cu birouri şi spaţii de depozitare, a declarat Ovidiu Spînu, administrator al companiei Super Lactis, în emisiunea Investiţi în România!, realizată de ZF în parteneriat cu CEC Bank.

„Ne lipsea această hală din punct de vedere logistic. Foarte multe ambalaje vin în cantităţi tot mai mari, iar preţurile unitare sunt mai mici pentru comenzile mari, iar în ceea ce priveşte logistica, partea de depozitare şi sortare ne lipsea. Ne gândim să facem şi o cameră frigorifică mai mare să avem o rezervă, atât ca volum, cât şi în cazul în care una dintre camerele frigorifice pe care le avem ar intra în pană“, a explicat antreprenorul Ovidiu Spînu, care a fondat compania Super Lactis în 2005. 

În 2021, Super Lactis plănuieşte investiţii de circa 40.000-50.000 de euro pentru un transformator electric şi un generator electric. Mai mult, antreprenorul se gândeşte la diversificarea portofoliului de produse, cât şi la o strategie care ar implica alţi producători. 

„Ne gândim la diversificare, ne gândim că zerul este o resursă şi sunt mulţi care ar consuma zer din lapte de capră. Ne gândim la asocierea cu alţi mici producători de lactate care au o gamă şi o sortimentaţie asemănătoare, dar complementară, dar ne gândim şi la pieţe de export, la românii din străinătate“. 

Super Lactis procesează circa 700.000 de litri de lapte de capră pe an şi produce peste 100 de tone de lactate. Laptele de capră este colectat de la fermieri de la o distanţă de maximum 100 de kilometri în jurul unităţii de procesare. 

„Avem două rute de colectare şi mergem circa 100 km în jurul unităţii de procesare. Dincolo de această distanţă preţurile de transport şi colectare devin prea mari, ar trebui volume mari de lapte pentru a fi rentabil transportul. Ne învârtim în jurul Clujului, intrăm în Sălaj pe o rută de nord şi în Alba pe o rută de sud. Cisternele noastre colectează într-o zi de pe ruta de nord şi în cealaltă de pe ruta de sud. Practic, laptele pe două zile este adunat în fermă pentru a avea o masă critică suficientă pentru a face rentabilă colectarea“, a declarat Ovidiu Spînu, administrator al Super Lactis

Invitatul a explicat că relaţia cu fermierii este una bună încă de la începuturile La Colline, iar fermierii sunt deschişi la relaţia cu procesatorii. 

„Am crescut împreună, avem câţiva fermieri cu care suntem în parteneriat de la începuturi din 2007, alţii au venit pe parcurs. (…) Avem un caiet de sarcini destul de sofisticat şi destul de complicat pe care fermierul trebuie să îl urmeze astfel încât să colectăm lapte la standarde europene, din care se pot face produse de calitate“. 

Compania Super Lactis vinde lactatele La Colline în magazinul propriu, în lanţurile de supermarket-uri, cât şi prin intermediul online-ului sau către sectorul HoReCa. Cu toate acestea, scăderea din sectorul HoReCa se simte, în contextul în care un procent de 10% din cifra de afaceri era realizat prin clienţi din industria ospitalităţii. 

„HoReCa are o pondere mare, tot ce însemna festivitate, că-I nuntă, banchet, petrecere de orice fel sau eveniment s-au anulat. Produsele noastre fiind din gama premium erau pe acele platouri şi au lipsit în această perioadă. Acel 10% din cifra de afaceri realizat pe HoRea a scăzut la mai puţin de jumătate şi a fluctuat“. 

Cu toate acestea, magazinul de la poarta fabricii a avut vânzări mai mari, iar Ovidiu Spînu se gândeşte la investiţii în modernizarea acestuia şi la reamenajearea locaţiei într-un concept modern care să permită atât achiziţionare de produse, cât şi consum la locaţie, sub diferite forme. 

„Au crescut vânzările online în perioada declanşării pandemiei, au crescut vânzările directe la magazinul de prezentare de la poarta fabricii, cred că aceastea au crescut de 3-4 ori. Poate lumea are mai multă disponibilitate de a ieşi, de a se aproviziona direct de la producător“. 

În 2020 compania a dezvoltat o nouă gamă de lactate, creată dintr-un mix de lapte de capră şi lapte de vacă. Această gamă a fost gândită în sistem „de criză“, cu preţuri aproape la jumătate faţă de lactatele realizate doar din lapte de capră. 

Un procent care fluctează pe parcursul anului între 15% şi 25% din businessul Super Lactis este realizat la export, în Ungaria, Slovacia şi Republica Cehă. 

„Capacitate mai mare nu avem, am exportat în Olanda şi Franţa în urmă cu câţiva ani, dar nu sub brand propriu, ci brânză de lucru. Aş puncta că Budapesta, Bratislava şi Praga absorb o cantitate destul de mare de brânzeturi de capră atât pentru rezidenţi, dar şi când există turişti pentru că aceştia sunt mari consumatori de alimente fine“. 

Super Lactis a înregistrat o cifră de afaceri de peste 3,7 mil. lei în 2019 şi un profit de circa 600.000 lei. „Ne-am mulţumi cu 90-95% din cifra de afaceri de anul trecut, am fost pe o creştere de când am început şi ne permitem un an cu performanţă mai mică, mai ales că spre finalul anului am observat o tendinţă de recuperare şi comenzile au început să fie relativ consistente“. 

În ceea ce priveşte numărul de angajaţi, Super Lactis lucrează astăzi cu 16 oameni şi nu a concediat de la începutul crizei. 

 

Care sunt principalele probleme identificate de Super Lactis în România: 

► Forţa de muncă este o problemă şi forţa de muncă calificată în domeniul agroalimentar. Sesizăm că ni se adună anii întregii echipe şi din spate vin foarte puţini tineri dispuşi să înveţe, să muncească şi să aibă răbdare. Tinerii din ziua de astăzi vin cu aşteptări destul de mari şi parcă nu au răbdarea pe care a avut-o generaţia mea. 

► Infrastructura. După ce ieşi din România în Ungaria ai autostradă, ai toate facilităţile, totul merge şnur. Avem câteva bucăţi de autostradă şi la noi, dar nu te obişnuieşti bine cu autostrada că ieşi din nou pe drum naţional, în micile orăşele unde sunt blocaje. O altă infrastructură este cea de electricitate, transformatorul pe care îl avem deocamdată este din anii 50-60 şi se defectează constant.