ZF Investiţi în România! Nicolaie Moldovan, fostul city manager al oraşului Alba Iulia: Funcţia de city manager este foarte importantă pentru un oraş, dar trebuie reglementată corect

♦ Funcţia de city manager poate asigura continuitatea unor proiecte în cadrul unui oraş, chiar dacă se schimbă administraţia în urma alegerilor, însă momentan aceasta nu este reglementată corect în noul cod administrativ rectificat în 2019.

Continuitatea marilor proiecte din cadrul unor oraşe trebuie asi­gurată de funcţio­nari, chiar dacă se schimbă pri­marul, consideră Nicolaie Mol­dovan, fostul city manager al ora­şului Alba Iulia şi în prezent consilier al europarlamentarului Mircea Hava, cel care a fost primarul muni­cipiului Alba Iulia între 1996 şi 2019.

„Poziţia de city manager este una cheie în administraţie cât timp este în­ves­tită cu atributele potrivite. Din pă­cate acum în plan legislativ şi ad­mi­nis­trativ nu este una care să beneficieze de stabilitate importantă şi nu mai este atât de atractivă pen­tru cei care ar putea să o ocupe. Intrarea în vi­goare în 2019 a noului cod ad­mi­nis­trativ a slăbit autoritatea şi utili­tatea funcţiei pentru admi­nis­tra­ţie. A fost gândită drept una tran­zito­rie, gân­dită exclusiv pentru dura­ta man­datului primarului dar este o greşeală această gândire a celor care au elabo­rat codul administrativ şi după o de­mo­tivare a personalului tehnic care a ocupat această funcţie şi ocupă în prezent, sunt peste 600 de city şi coun­ty manageri în Româ­nia“, a spus Nicolaie Moldovan, con­si­lier pentru po­litica de co­eziu­ne, dez­voltare regio­nală şi buget pen­tru euro­parla­men­tarul Mircea Hava şi fost city manag­er al muni­cipiului Alba Iulia.

Un exemplu bun este Capitala - fosta administraţie a finalizat podul peste Dâmboviţa de la Lacul Ciurel, in­vestiţie de zeci de milioa­ne de euro, iar planul iniţial era de a con­tinua drumul spre autostrada A1 prin­­tr-un drum expres care să „elibe­reze“ bulevardul Iuliu Maniu din cartierul Militari, zonă extrem de aglomerată şi po­luată în prezent. Noua admi­nis­traţie a blocat com­plet proiectul iar noul primar, Nicuşor Dan, a spus că el nu va con­ti­­nua acest proiect. Astfel, un proiect aş­teptat de ani de zile este acum anu­lat, iar investiţiile de zeci de milioane de euro realizate până acum sunt arun­cate la gunoi „din pix“.

„Am fost city manager şi şef res­ponsabil de scriere proiecte în cadrul Pri­măriei Alba Iulia. Este o funcţie foar­te importantă cât timp cei din pri­mărie înţeleg rolul unei astfel de func­ţii. Relaţia cu comunităţile înfră­ţite, cu universităţile cu agenţia de rating Moody’s. A fost o poziţie teh­nică. Am gestionat finanţarea, par­tea eco­no­­mică a contractelor dar şi de crea­ti­vitate în poziţionarea ora­şului Alba Iulia. Finanţările neram­bur­sabile atra­­se de oraş au vizat moş­te­nirea cul­tural-istorică a oraşu­lui în zona cetăţii Alba Carolina care se suprapune pe trei epoci distincte“, a explicat Ni­colaie Moldovan.

Acum de la Bruxelles el spune că prin­cipalele proiecte vizează facili­tarea accesului oraşelor la resurse pe care nu le-au folosit până acum. Vorbim de comunităţi, centre de cer­cetare sau institute.

„Fonduri europene pentru co­mu­nităţi inteligente - vorbim de finan­ţa­re nerambursabilă la care au acces atât localităţile urbane cât şi cele ru­rale şi care se află în negocieri cu Comisia Europeană. Viitorii ges­tio­nari ai aces­tor fonduri, organi­zaţiile regio­nale se transformă din inter­mediari pentru Ministerul Dez­vol­tării în autorităţi de manage­ment şi vor gestiona opt programe de dez­voltare regională. Vor fi alocate fonduri pen­tru dez­vol­tarea comuni­tăţilor inteli­gente pentru oraşe inteli­gente cât şi co­munităţi rurale din pro­ximitatea ora­şelor“, a spus Nico­laie Moldovan.

Al doilea plan reprezintă ob­ţi­ne­rea de către oraşe, de mediul uni­ver­si­tar, de afaceri, rural de finan­ţare directă de la Bruxelles din pro­gra­me co­munitare. Pentru soluţii inte­ligen­te în parteneriate transnaţionale.

„Sunt localităţi care copiază pro­gra­me unele după altele. Dacă ai ales sau nu potrivit un program ca răs­puns la un set de nevoi pentru comu­nitate de­pinde de decizia primarului. S-a gre­şit mult în România în ceea ce pri­veşte pregătirea şi implementarea unor proiecte şi au fost făcute pentru a cheltui banii, nu pentru a răspunde unor nevoi. E necesar un control mai bun al evaluării proiectelor şi imple­men­tării acestora. Nu poţi selecta spre finanţare organizaţii care co­piază proiecte şi le depun în regiuni di­ferite, dar nu pot avea un buget iden­tic“, a subliniat fostul city manager.