ZF Investiți in România

ZF Investiţi în România! Marcel Boloş, ADR Nord-Vest: Adevărata provocare a PNRR va fi în momentul implementării programului

23.09.2021, 00:06

Accesarea împrumuturilor din cadrul PNRR vine alături de o analiză din partea Comisiei Europene iar România este una dintre cele şase ţări europene din cele 27 care au ales să realizeze şi astfel de împrumuturi, nu să acceseze doar fonduri nerambursabile.

Stabilitatea, pornind de la cea a guvernului şi a ministerelor până la stabilitatea primăriilor reprezintă un factor-cheie în accesare fondurilor europene, iar schimbările dese şi succesive afectează competitivitatea în atragerea fondurilor europene.

„În alte ţări poate nu a existat o schimbare de guvern, că o astfel de schimbare duce şi la o schimbare de paradigmă într-un program cum e PNRR, dar pentru România apro­ba­rea PNRR e un pas important spre acce­sarea celor 29,3 mld. euro, dar adevă­rata provocare vine în momen­tul în care vom implementa progra­mul, ceea ce am negociat, iar atunci me­ca­nismele şi procedurile opera­ţionale să ne găsească într-o situaţie bună pentru ca România să absoarbă cât mai mult din bugetul alocat. Ţările care au astăzi PNRR aprobat sunt avantajate pentru că au banii la dispoziţie iar mai apoi au şi timpul necesar pentru implementare. Pentru România va fi dificil, mai ales în pe­rioada următoare deoarece minis­te­rele trecute în sistemul de manage­ment şi control al PNRR vor trebui să ela­boreze mecanismele şi imple­men­tarea de proiecte şi proceduri până când vom absorbi banii alocaţi“, a explicat Marcel Boloş, director gene­ral ADR Nord-Vest, fost ministru al Fondurilor Europene în guvernul Orban.

Preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vine la Bucu­reşti pe 27 septembrie pentru a sem­na Planul Naţional de Redresare şi Rezi­lienţă, după cum a anunţat insti­tuţia europeană. Europarlamentarul Dragoş Pîslaru afirma anterior că PNRR-ul este deja aprobat şi că prefinanţarea de 1,9 miliarde de euro va veni în acest an. Chiar şi aşa, multe dintre ţările europene au avut aprobat planul încă din prima jumătate a anului în timp ce România a mai pierdut patru luni, în condiţiile în care proiectele prin PNRR trebuie să fie gata până în 2026.

PNRR se referă la un pachet de investiţii publice şi reforme propuse în baza Recomandărilor Specifice de Ţară 2019-2020. Aceste reforme şi proiecte de investiţii publice trebuie puse în aplicare până în 2026. Spre exemplu, o componentă importantă o reprezintă cei peste 700 km de auto­stradă, cei mai mulţi în zona Moldovei, A7. Niciun tronson de auto­stradă din România nu a fost con­struit până acum „conform grafi­cului“, şi doar anumite tronsoane mici au fost gata la timp sau mai repede, în timp ce majoritatea au întârzieri mari sau foarte mari.

Regula stabilită prin propunerea de Regulament este ca 70% din granturi să fie angajate până la finalul anului 2022, termenul limită pentru accesarea diferenţei de 30% din granturi fiind 31 decembrie 2023.

Doar 6 din cele 27 de state mem­bre au apelat la împrumuturi prin PNRR.

„Italia a primit cea mai mare sumă pentru accesarea de împrumuturi, 122 mld. euro pentru împrumuturi. Acestea au şi parte pozitivă şi negativă. Pozitivă este că dobândă percepută este una foarte bună pentru România, dar odată intrat în angrenaj, prin Comisia Europeană urmează analiza de sustenabilitate financiară şi analiza Comisiei că banii vor fi rambursaţi. Decizia de accesare a împrumuturilor este una luată la nivelulk Guvernului şi poate aduce beneficii, depinde acum ce proiecte vor fi finanţate şi care va fi decizia finală a Comisiei cu privire la categoriile de cheltuieli ce pot fi accesate din împrumuturile prin PNRR“, a explicat Marcel Boloş.

În plus, plăţile pentru proiectele care vor fi incluse în programele naţionale de redresare şi rezilienţă trebuie făcute până în decembrie 2026.

PNRR are la bază 6 piloni principali: tranziţia spre o economie verde; transformarea digitală; creşterea economică inteligentă, sustenabilă şi incluzivă; coeziunea socială şi teritorială; sănătate şi rezilienţă instituţională; copii, tineri, educaţie şi competenţe.

„Mecanismele de implementare încă sunt la stadiul în care sunt definite ministerele care se vor ocupa de anumite linii bugetare, dar de la reponsabilizare la identificarea proiectelor şi accesarea banilor este cale lungă. România a mai avut o perioadă în care ministerele de linie au fost responsabile de accesarea de fonduri europene, perioada 2007-2013 când ca soluţie de ultim moment a fost înfiinţarea Ministerului Fondurilor Europene şi să integreze autorităţile de management. Strategia a fost de a responsabiliza şi implica ministerele în absorbţia fondurilor“, a spus fostul ministru.

În cazul dezvoltărilor regionale, fostul ministru explică faptul că cele mai multe fonduri europene sunt accesate de primarii care s-au îndreptat din timp către acestea şi au depus la timp cererile.

„Timpul pentru dezvoltarea unui oraş este o resursă foarte preţioasă iar pregătirea din timp a proiectelor este importantă. Unde avem şi mandate ale primarilor care asigură continuitate, acolo se vede în performanţa accesării fondurilor. La nivelul ADR Nord-Vest vorbim despre proiectele care ţin de mobilitate urbană, de regenerare urbană, dezvoltare economică, tot ce înseamnă dezvoltare regională, a comunităţilor locale. Programul Operaţional Regional este unul cu precădere destinat comunităţilor locale – infrastructura pentru modernizarea localităţilor, a standardelor de locuit ale oamenilor, eficienţa energetică, ceea ce presupune specializare inteligentă şi dezvoltare la nivelul comunităţilor locale, necesară pentru viaţa de zi cu zi a oamenilor“, a spus Marcel Boloş.

El a subliniat că unul dintre oraşele care au făcut performanţă când vine vorba de absorbţia fondurilor europene din regiune a fost Beclean din Bistriţa-Năsăud. „După ce se vor finaliza proiectele contractate, Beclean va fi o referinţă la nivel naţional pentru modernizare şi dezvoltare economică. Sunt oraşe în regiunea de nord-vest care au accesat fondurile de pre-aderare şi care astăzi sunt într-o continuă implementare de proiecte în zona de infrastructură şi investesc în modernizare“, a spus fostul ministru.

O campanie Ziarul Financiar și CEC Bank

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.