ZF Investiți in România

ZF Investiţi în România! Grantul pentru HoReCa este încurcat de birocraţie şi erori: mai puţin de 6.800 de firme erau înscrise cu cinci zile înainte de închiderea ferestrei de depunere

19.07.2021, 00:07 Autor: Alex Ciutacu

♦ Simpla schimbare a unei adrese de e-mail durează 7 zile şi se face prin Ministerul Economiei şi prin STS. ♦ Se pregătesc multe cereri de finanţare pentru producţie în mediul rural, pentru următoarele programe pe fonduri europene.

Mai puţin de 6.800 de firme erau înscrise pentru a be­neficia de grantul destinat sectorului HoReCa cu cinci zile înainte de închi­de­rea ferestrei de depunere, în compa­raţie cu o estimare anterioară care prevedea 20-30.000 de potenţiali beneficiari, în contextul în care birocraţia şi procedurile inutile le-au dat bătăi de cap firmelor încă de la lansarea mă­surii, a explicat Cosmin Maglas, CEO al companiei de consultanţă Atragem Finan­ţare, în emisiunea ZF Inves­tiţi în România!, realizată în parteneriat cu CEC Bank.

„Suntem la 6.678 de firme înscrise. Cred că este un program care deşi a fost gândit ca un ajutor pentru HoReCa s-a împiedicat de bi­ro­craţie. (...) Din punctul meu de vedere este o problemă foarte mare, care se cere re­zol­vată la nivelul ministerului, fie prin pre­lungirea perioadei de depunere şi clarifi­carea problemelor întâmpinate de antre­pre­nori, fie prin redeschiderea unei noi sesiuni în august. Nu îi împiedică nimic să facă asta, pe aceeaşi procedură“.

Cu un buget total de 500 mil. euro, gran­tul pentru HoReCa presupune că jucătorii din acest sector pot cere până la 800.000 de euro, reprezentând 20% din diferenţa dintre cifra de afaceri din 2020 şi cifra de afaceri din 2019. Aceasta a fost lansată pe 29 iunie, cu termen de depunere până la 20 iulie şi cu posibilitate de prelungire.

Problemele au început încă din prima zi, când potenţialii beneficiari au aflat că lipsesc din platformă mai mulţi experţi contabili şi auditori financiari. Această problemă s-a dovedit o piedică majoră, în contextul în care raportul în baza căruia se acordă grantul trebuie certificat de un astfel de expert.

„Apoi, procedura de aplicare este una ex­trem de simplă şi totuşi birocratizată, în sensul în care dacă încarci un raport tot tre­buie să introduci manual foarte multe date. Dar nu asta îi împiedică pe oameni, ci lipsa au­to­rizaţiilor pe 2020. Multe firme care au avut activitatea suspendată în 2020 din cauza pan­demiei se regăsesc în afara listelor de depu­nere deoarece nu au autorizaţie reavizată“.

Practic, firmele care vindeau doar în târ­guri sau firmele care operau restaurante strict pentru evenimente nu au mai mers anul trecut să îşi reavizeze autorizaţia de func­ţionare, întrucât au avut activitatea sus­pen­dată pe tot parcursul anului. Paradoxal, ei nu pot aplica pentru grant exact din acest motiv.

O altă problemă de procedură întâlnită de potenţialii beneficiari a apărut prin faptul că pentru schimbarea unei simple adrese de e-mail, firmele trebuie să trimită solicitare la Ministerul Economiei, care trimite solicitare mai departe către STS - întreg procesul întinzându-se pe o durată de 7 zile. Trebuie menţionat că întreaga fereastră de depunere durează doar 22 de zile.

„Dacă o firmă şi-a creat un cont chiar şi de test în platformă în urmă cu 8 luni şi s-a înscris cu e-mailul unui contabil iar între timp a încetat să colaboreze cu acea persoană, ei trebuie să facă o solicitare către Ministerul Economiei, care o trimite mai departe către STS, pentru ca firma să fie realocată pe un alt cont de e-mail. (...) Adică eu trebuie să mut contul meu de pe un mail pe altul apelând la STS, asta e o utopie“.

Cosmin Maglas este de părere că dacă ar fi rezolvată şi această problemă, numărul firmelor înscrise ar putea urca până la 12.000-13.000.

 

Ce vor fondurile şi ce vrem noi de la ele

În premieră, Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) a publicat pe site în data de 15 iulie puntajele şi criteriile de selecţie pentru măsurile agricole şi non-agricole pentru submăsurile din PNDR derulate prin agenţie.

„În mod istoric, primeam aceste punctaje exclusiv la publicarea ghidului final. Este excepţional că s-au publicat aceste criterii de selecţie avizate. Eu zic că nu va fi nicio măsur lansată în următoarea lună, dar sper să ne surprindă domnul ministru, însă real nu cred că se pot lansa măsurile mai devreme de august“.

Consultantul a explicat că atât ei, cât şi clienţii lor, au acum o claritate asupra punctajului pe care îl poate obţine un proiect, ceea ce permite o imagine de ansamblu asupra şanselor pe care le are un potenţial beneficiar.

„A devenit din nou cert ce se întâmpă cu proiectele în turism, rămâne agrementul ca şi piesă de bază, fără pensiuni, fără hoteluri, şi asta este din nou un lucru bun“.

Cu toate acestea, el a menţionat că guvernul trebuie să se uite cu atenţie asupra zonelor turistice valabile pentru acest apel, întrucât ar putea exista o aglomerare pe cele 19 comune care aduc punctaj maxim proiectului.

„Dacă se vor depune câte 50 de proiecte în cele 19 comune care fac punctaj maxim, vom ajunge să avem 50 de firme cu aproape acelaşi obiect de activitate în comune cu 2-3.000 de locuitori şi practic fără clienţi“.

Concret, realitatea din hârtii ar putea produce un fenomen în care fiecare dintre cele 19 comune pe care se poate obţine punctaj maxim va avea zeci de firme care închiriază biciclete sau care realizează activităţi similare, de agrement.

Zona de agrement este una care primeşte un interes sporit, aici încadrându-se pe măsurile din PNDR activităţi precum centre de evenimente pentru copii, închirieri de biciclete, de ATV-uri, de vehicule cu motor, terenuri de tenis de câmp sau chiar terenuri de fotbal.

De cealaltă parte, Maglas a explicat că pe segmentul de cazări din zona turistică nu mai sunt încadrate pensiuni de această dată.

„Sunt eligibile parcurile de camping, satele de vacanţă care conţin bungalouri şi căsuţe sau acel glamping, care este cu singuranţă eligibil în aceste măsuri. Problema este că eu nu aş face proiecte de cazare în acest an pentru că banii trebuie cheltuiţi foarte repede şi pentru unităţile de cazare trebuie să depui un certificat de urbanism cu PUZ-ul aprobat. Dacă eşti în extravilan este foarte greu să apuci să ai documentaţia până la depunerea proiectului de finanţare“.

În ceea ce priveşte solicitările clienţilor, un trend îmbucurător vine din zona de producţie, unde există multe cereri.

„În acest moment, surprinzător cele mai multe cereri le avem noi în zona producţiei în zona rurală. Asta mă bucură teribil. Mi-aş dori ca producţia să fie bine scorată, cel puţin la nivelul turismului, pentru că nu ducem lipsă de turism, dar la producţie ducem lipsă de ateliere, locuri de muncă, vorbim de industria reală, industria care poate aduce plus valoare de export“.

Mai mult, invitatul a subliniat că măsurile care se adresează producţiei ar trebui să vină cu un procent de cofinanţare mai mic, mai ales acolo unde este vorba de proiecte de câteva milioane de euro de la un producător de talie mică sau mijlocie.

„Ar trebui să insistăm pe zonele pe care noi produce. Dacă ne uităm la balanţa comercială făcută de INS, trebuie să luăm o balanţă negativă unde avem importuri şi să finanţăm acele societăţi care produc, astfel încât să se echilibreze. Un exemplu este producţia alimentară, care este finanţat doar în proporţie de 50% prin măsurile AFIR sau 70% pe alte măsuri, dar este foarte puţin“.
 

O campanie Ziarul Financiar și CEC Bank