ZF Investiți in România

ZF Investiţi în România! Gabriel Blăniţă, Colliers: Acum se construieşte mult în Bucureşti, dar cererea este pentru zona metropolitană

30.11.2021, 00:05 Autor: Bogdan Alecu

♦ Cererea pentru locuinţe spaţioase pe timp de pandemie a „împins“ clienţii către zonele metropolitane unde suprafeţele locuibile sunt aproape duble faţă de cele din Bucureşti. Infrastructura rămâne importantă, însă traficul nu mai este la fel de aglomerat.

Efectele pandemiei susţin dezvoltarea pieţei rezidenţiale din suburbii şi din mediul rural, odată cu creşterea numărului românilor care renunţă la aglomeraţia urbană şi aleg locuinţe mai spaţioase şi mai accesibile în jurul marilor oraşe

„Pandemia a accentuat anumite preferinţe cum ar fi aceea pentru locuinţe mai mari şi mai spaţioase iar acum acest lucru înseamnă o cameră în plus sau un loc special pentru biroul de acasă. Suprafeţele mai mari de obicei sunt găsite în afara oraşelor. Altfel tendinţa de a merge spre periferie a existat şi va exista însă acum oamenii au trecut de la preferinţe la acţiune, iar asta s-a văzut în zona metropolitană şi pentru că avem multe tranzacţii“, a spus Gabriel Blăniţă, associate director valuation & advisory services în cadrul companiei de consultanţă Colliers România.

Până acum nu foarte mulţi ani periferia era asociată cu lipsa infra­structurii, probleme de circulaţie, străzi neasfaltate, lipsa şcolilor.

„Aceste probleme nu au dispărut peste noapte, sunt acolo şi încă sunt o realitate pentru unele comunităţi însă unde am văzut o cerere mare în ultimul an şi jumătate a fost către acel mix de infrastructură şi facilităţi în jurul locuinţei pentru că oamenii petrec acum tot mai mult timp fie în locuinţă fie în imediata vecinătatea locuinţei. Mai nou tot mai puţini vin cu „doar locuinţe“, ci vin cu un pachet de servicii“, a subliniat Gabriel Blăniţă.

2020 a înregistrat, pentru prima dată în ultimii 14 ani, o creştere a populaţiei din mediul rural în România. Lucrul de oriunde şi distanţarea socială au condus la o tendinţă de migraţie a populaţiei către zone mai liniştite din suburbii sau localităţi din jurul marilor oraşe, cu efecte importante asupra pieţei rezidenţiale, potrivit consultanţilor Colliers România. Astfel, numărul românilor care renunţă la aglome­raţia urbană şi aleg locuinţe mai spaţioase, la preţuri mai accesibile, a crescut, iar tendinţa este estimată să se menţină pe termen mediu, conturând noi perspective pentru dezvoltatorii de spaţii rezidenţiale.

„Creşterea populaţiei rurale rezidente din România cu 28.000 de locuitori în 2020 nu este mare, dar este o premieră din 2007 încoace şi trebuie ţinut cont şi că, în deceniul anterior, populaţia din rural scădea în medie cu aproximativ 50.000 de locuitori pe an“, a spus consultantul.

„Mai mult, populaţia din mediul urban din România a scăzut cu 170.000 de locuitori în 2020, faţă de o scădere medie tot de aproximativ 50.000 de locuitori pe an între 2010 şi 2020, semnalând că, pe lângă emigrarea obişnuită, undeva între 50.000 şi 100.000 de români au ales să se mute de la oraş la ţară, susţinuţi şi de efectele pandemiei care impun distanţare socială şi susţin lucrul de la distanţă.“

Capitala este un exemplu clar al actualei tendinţe. Astfel, în Bucureşti, scăderea populaţiei rezidente a fost de 9.800 locuitori de-a lungul anului 2020, pe baza datelor INS. În paralel, zona metropolitană a capitalei a înregistrat o creştere a populaţiei rezidente cu 10.800 locuitori.

Suprafaţa medie a unei locuinţe terminate în Ilfov anul trecut a fost de 102 metri pătraţi faţă de 47 de metri pătraţi  în Bucureşti, dar acest raport este influenţat puternic de faptul că în Ilfov se construiesc mult mai multe case. Altfel, chiar dacă o locuinţă mai mare din suburbii poate să ajungă să coste mai mult decât un apartament la oraş, diferenţa de preţ pe metrul pătrat este semnificativă - în Bucureşti-Ilfov, de exemplu, ecartul de preţ porneşte de la 20% şi merge chiar spre jumătate de preţ în anumite cazuri.

„Locuinţa medie din Ilfov are o suprafaţă dublă faţă de media din Bucureşti. În ultimii ani ponderea Bucureştiului a crescut în total livrări de locuinţe noi, însă ce vedem în ultimul an şi jumătate este fluxul dinspre Bucureşti spre zona metropolitană. Acum se construieşte mult în zona urbană, însă fluxul merge spre zona metropolitană“, a subliniat Gabriel Blăniţă.

Situaţii similare au fost înregistrate şi în zonele metropolitane din alte regiuni importante ale României. în Cluj, populaţia urbană a scăzut cu 4.800 locuitori, iar populaţia rurală a înregistrat o creştere de 5.600 locuitori. în Timiş, populaţia urbană a scăzut cu 9.900 locuitori, pe când populaţia rurală a crescut cu 9.200 locuitori. Iar în Iaşi, populaţia urbană a scăzut cu 1.900 locuitori, pe când populaţia rurală a crescut cu 2.000 locuitori, arată datele oficiale.

Pe de altă parte, cererea pentru locuinţe în proximitatea Bucureştiului vine să „regleze“ şi situaţia actuală cauzată de suspendarea PUZ-urilor de sector.

„Situaţia PUZ-urilor de sector din Bucureşti esta una la care ne uităm cu atenţie. Este una care nu are efecte imediate deoarece durează de la 1 la 3 ani ca o astfel de măsură de suspendare a autorizaţiilor să se simtă la nivel de ofertă în piaţă. Momentan nu am văzut efecte foarte mari, însă a crescut competiţia între dezvoltatori pentru a securiza acele terenuri pe care se mai poate dezvolta astăzi. O parte dintre dezvoltatori au avut un pipeline bun de terenuri şi nu au fost presaţi să realizeze acum tranzacţii, însă nu toată lumea a fost în acesată poziţie iar cei care au cumpărat, au plătit mai mult pentru că intrau în competiţie cu alţi dezvoltatori. Efectele le vom vedea de la finalul anului 2022, începutul lui 2023 – va fi o scădere a ofertei de locuinţe nou construite“, a spus consultantul.

Un alt aspect important este numărul de locuinţe livrate în Capitală şi în zona metropolitană, care a crescut de la an la an spre noi maxime. Dacă în urmă cu 3 ani, atât în Bucureşti, cât şi în zona limitrofă, se livrau câte 5.600 - 5.700 de locuinţe pe an, în 2020, numărul livrărilor a fost de 13.800 locuinţe în Bucureşti şi 7.000 locuinţe în zona metropolitană.

„Dacă livrările de locuinţe din Capitală vor menţine ritmul ascendent, pe măsură ce populaţia rezidentă scade, ne aşteptăm la o combinaţie de ritmuri de vânzare mai scăzute pentru noile dezvoltări rezidenţiale din oraş şi la o cerere mai redusă pentru chirii. în plus, am putea vedea un număr din ce în ce mai mare de locuinţe vechi scoase la vânzare, ceea ce ar putea pune presiune pe scăderea preţurilor pe acest segment. De asemenea, făcând abstracţie de premiumul de preţ acordat poziţiei locuinţei, zonele centrale fiind, desigur, mai căutate, această situaţie ar trebui să ducă şi la un ecart în creştere între valoarea locuinţelor vechi şi a celor nou construite la standarde bune“, completează Gabriel Blăniţă.

 

O campanie Ziarul Financiar și CEC Bank