ZF Investiți in România

ZF Investiţi în România! Finlandezii de la Peikko investesc 1 mil. euro în dublarea capacităţii de producţie la fabrica de structuri metalice din Bolintin-Deal. Compania mai caută aproape 100 de oameni

04.06.2021, 16:30

♦ Circa 80% din producţia de la Bolintin-Deal pleacă la export. ♦ Peikko a început să producă în România în 2019 după o investiţie de 10 mil. euro.

Grupul finlandez Peikko in­vesteşte 1 mil. euro pentru a dubla capacitatea de producţie a fa­bricii de structuri metalice din Bolintin-Deal, ju­de­ţul Giurgiu, în timp ce vrea să dubleze şi echipa de producţie până în primăvara anului viitor, a explicat Laimonas Luižys, managing director, Peikko România, în emisiunea Investiţi în România!, realizată de ZF în parteneriat cu CEC Bank.

„Acum avem două investiţii în derulare, primele după in­vestiţia iniţală. Una dintre ele este dedicată creşterii capacităţii pentru pro­dusele pe care le fa­bricăm deja în Bolintin-Deal, şi plănuim să ne dublăm capacitatea. A doua este dedicată lansării producţiei pe plan local şi pentru alte produse din portofoliul Peikko“. 

Peikko produce o gamă largă de structuri metalice pentru piaţa de construcţii, printre care conexiuni pentru prefabricate de beton sau grinzi compozite pentru construcţii prefabricate. La nivel de grup, finlandezii au unităţi de producţie în peste 10 ţări şi echipe de vânzări în peste 30. 

Compania a început să producă în România în 2019, după ce a preluat spaţiul din Bolintin-Deal în care finlandezii de la Ruukki produceau panouri termoizolante, acoperişuri şi profiluri metalice. Investiţia iniţială pentru amenajarea unităţii de producţie s-a ridicat la 10 mil. euro. 

„În general, de aici putem deservi o parte mare din Europa de Est, pieţe ca România, Bulgaria, poate chiar Ucraina. Mai mult, ne avantajează că avem aproape portul Constanţa. Anul trecut am avut proiecte în Africa de Sud, iar produsele realizate în România s-au dus către Africa de Sud prin portul Constanţa“. 

Peikko România a intrat în anul 2020 cu 50 de angajaţi, iar până la finalul anului a ajuns la o echipă de aproape 100 de persoane, în contextul în care capacitatea de producţie a ajuns la circa 60%. 

„A fost un an de creştere, în care compania a crescut treptat după ce am pornit producţia. Am crescut echipa şi acum capacitatea de producţie este la circa 60%, deci aş spune că anul a fost un succes pentru noi“. 

În prezent, compania utilizează doar 30-40% din suprafaţa spaţiului în care a investit la Bolintin-Deal, iar odată cu noile investiţii va ajunge aproape de 50%. 

„Cred că vom avea 50% din spaţiu liber în continuare, deci este loc de investiţii. Totul depinde de cererea din piaţă, de viitoarele produse la care lucrază acum echipele de R&D ale Peikko, întrucât asta ar putea rezulta în investiţii viitoare“. 

Un procent de 80% din producţia realizată de Peikko în România pleacă la export către ţări precum Germania, Ungaria, Olanda, Lituania sau Finlanda. Compania a furnizat structuri metalice şi pentru proiecte mari din piaţa locală, printre care Dacia One, UBC Tower sau extinderea centrului eMAG de pe autostrada A1 – însă vrea să sporească vânzările pe plan local. 

„Pas cu pas mergem în direcţia potrivită pentru că în fiecare ţară în care Peikko e prezent cu fabrici ţintim să fim activi şi în piaţa respectivă. Momentan, încercăm să ne consolidăm poziţia. (…) Piaţa este puţin mai conservatoare şi nu este uşor să vii cu idei noi şi să ai impact imediat. Aşa am păţit şi în alte ţări în care am intrat“. 

Odată cu noile investiţii, Peikko vrea să îşi dubleze echipa de producţie până în primăvara anului viitor, în contextul în care are aproape 100 de angajaţi în prezent. 

„Dacă dublăm capacitatea tehnică, vom dubla şi echipa implicată în producţie. Mai mult sau mai puţin, vrem să avem o echipă dublă până în primăvara anului viitor“. 

Peikko România a ajuns în 2020 la afaceri de 29,9 mil. lei, potrivit informaţiilor de la Ministerul Finanţelor, în creştere faţă de 8,3 mil. lei în 2019. Trebuie menţionat că 2019 a fost primul an de producţie al companiei în piaţa locală. 

 

Provocările din piaţa construcţiilor

Laimonas Luižys a subliniat că evoluţia pieţei construcţiilor nu este lipsită de provocări şi de riscuri care ar putea avea un impact puternic, cu accent pe tensiunile care vin dinspre materiile prime. 

„În principal, creşterile foarte mari la preţurile materiilor prime sunt o provocare, dar asta este doar o parte a problemei pentru că dincolo de creşterile de preţuri ne confruntăm şi cu faptul că materialele nu prea sunt disponibile. Aceasta este o problemă chiar mai mare“. 

Peikko a reuşit până acum să găsească furnizori şi nu a întrerupt producţia, însă riscurile rămân în continuare şi ar putea afecta evoluţia pieţei. 

„Putem vedea că rulajele din piaţă nu vor încetini, dar creşterea va fi datorată doar preţurilor materiilor prime, şi nu doar preţurile pentru oţel cresc, ci şi cele pentru ciment şi multe alte componente. Pentru clientul final ar putea exista un efect semnificativ, iar unii ar putea decide chiar să amâne proiectele până când situaţia se va stabiliza“. 

Invitatul a explicat că pentru unele materii prime preţurile s-au dublat de anul trecut până anul acesta, iar scumpirile ajung în final să se transpună către clientul final. 

„Asta este logica de business, negocierile sunt grele şi sunt discuţii grele cu clienţii pentru că este greu şi pentru noi să absorbim, aşa cum este şi pentru ei“. 

Unul dintre factorii care au dus la această situaţie ar putea fi generat de proiectele care au stat în expectativă în 2020, dar care au pornit cu avânt în 2021, generând o creştere la nivelul cererii pentru care oferta n-a fost pregătită. 

„Anul trecut jucătorii din piaţă observau ce se întâmplă, unii aşteptau, dar după ce a trecut 2020, toată lumea a realizat că poate continua activitatea şi în condiţiile date şi s-a concentrat pe creştere rapidă, iar acesta este rezultatul acestor creşteri. Cererea este foarte mare. (...) Unii dintre producători poate şi-au redus capacităţile, iar creşterea a fost bruscă şi nu au reuşit să revină imediat la capacitate“. 

Cu toate acestea, Luižys consideră că preţurile materiilor prime s-ar putea stabiliza în perioada de iarnă, iar preţurile materialelor de construcţii ar putea începe să scadă atunci. 

„Eu mă aştept ca preţurile să se stabilizeze în timpul următorului sezon de iarnă, pentru că iarna afectează construcţiile, iar piaţa ar trebui să se stabilizeze şi să vedem o scădere a preţurilor materialelor de construcţii“. 

 

 

O campanie Ziarul Financiar și CEC Bank

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.