ZF Investiţi în România! Elena Lasconi, primar Câmpulung Muscel: Dacă mai plângem mult după ARO, nu va fi bine. Turismul va salva oraşul, dar trebuie să accesăm orice fond care se poate accesa

♦ Dezvoltarea unui oraş cu 30.000 de locuitori descrisă de primarul Elena Lasconi: „Toate fondurile europene sunt alocate pentru „verde“ şi digitalizare, iar noi suntem fără apă curentă şi fără asfalt. Banii europeni pot fi folosiţi pentru a asfalta doar traseele autobuzelor electrice, dar eu am în faţa casei drum de pământ. În toate administraţiile din România pornim de la ideea că „nu se poate“. De aproape un an le comunic colegilor să nu mai intre în birou până nu vin cu soluţii. Oraşul avea o strategie locală copiată după cea de la Ploieşti, iar o săptămână pe site am avut şi tramvai în Câmpulung“.

Fondurile europene au trecut în exerciţiul 2021-2027 la „ur­mătorul nivel“ care vizează reducerea poluării, digitali­zarea şi „verde“, motiv pentru care programe precum Anghel Saligny, similar cu vechile programe PNDL – Program Naţional pentru Dezvoltare Locală, sunt importante pentru a permite realizarea de investiţii în infrastructură precum apă curentă, asfalt şi alte utilităţi.

„Avem de-a face cu probleme elementare, iar în acest moment noi nu ar mai trebui să discutăm despre astfel de probleme, să discutăm despre digitalizare, protecţia mediului, calitatea aerului, nu asfalt, reţea de gaze. Eu acum în faţa casei am tot pământ şi în oraş sunt multe străzi astfel. Dar am demarat pentru aceste străzi realizarea cadastrului, studiul de fezabilitate şi acum analizăm metoda de finanţare, dacă va fi pe fonduri europene, Grupul de Acţiune Locală (GAL), fonduri proprii, credit. Vom accesa şi fonduri prin programul  Anghel Saligny, unde prioritare sunt străzile fără utilităţi“, a declarat Elena Lasconi, primarul oraşului Câmpulung Muscel, judeţul Argeş.

Programul Naţional Anghel Saligny, care ar trebui să fie PNDL3, presupune investiţii de 50 mld. lei în dezvoltarea comunităţilor locale, în construcţia de drumuri, sisteme de canalizare şi apă curentă, dar şi în infrastructura de gaze. Programul acesta însă a fost şi motivul celei mai recente crize guvernamentale.

„Cât de bun şi performant este programul Anghel Saligny vom vedea în momentul în care vom depune docu­mentaţia şi vom vedea cum merge. Altfel sună bine programul şi nu este o idee rea. Dacă ne uităm, în programul 2021-2027 pentru fonduri europene toate sunt alocate pentru «verde» şi digitalizare, iar noi suntem fără apă curentă şi fără asfalt. Avem o foarte mare problemă cu asta, avem străzi cu multe gropi, străzi de pământ, iar singura posibilitate pe care o avem şi agreată la final de 2022, odată cu finalizarea Programului Operaţional Regional, acolo există posibilitatea de a accesa fonduri pentru regenerare urbană - iei o anumită zonă şi o refaci cu totul şi poate intra şi asfalt. Altfel, pe nicio axă în programul 2021-2027 nu va exista posibilitatea de a accesa fonduri pentru asfaltare decât pe regenerare urbană, mobilitate urbană - dar unde se pot asfalta doar traseele autobuzelor electrice“, a spus Elena Lasconi. Ea a subliniat că astfel de programe reprezintă ultima şansă acordată comu­nităţilor locale în condiţiile în care mulţi primari nu au accesat fonduri europene pentru infrastructură atunci când acestea s-au acordat, iar acum Uniunea Europeană are alte priorităţi, precum reducerea emisiilor de dioxid de carbon.

„Noi accesăm mai multe tipuri de finanţări acum – finanţare europeană, Anghel Saligny, Compania Naţională de Investiţii, avem şi câteva proiecte mai mici pe fonduri norvegiene, programul RoCultura, fonduri europene prin Ministerul Culturii, Institutul Naţional al Patrimoniului. Vom accesa tot ce se poate accesa. Vom avea şi bani de la bugetul local, dar nu vrem să ne bazăm pe acesta. Dacă tot există aceşti bani la dispoziţie, este important să îi accesăm. Mulţi primari nu au accesat fondurile europene la timp, iar acum nu mai pot aplica pentru asfaltarea străzilor sau utilităţi“, a explicat Elena Lasconi.

Birocraţia rămâne în continuare o problemă în primării, în contextul în care totul trebuie realizat prin plimbarea hârtiilor.

"Mulţi funcţionari se aşteaptă să lucrăm în continuare cu hârtii, număr de înregistrare, dispoziţii. Dacă nu putem face lucruri atunci când comunic verbal sau printr-un e-mail, atunci avem o foarte mare problemă în sistem. Să stăm să vedem fişa postului sau alte lucruri. Ce este deranjant este atunci când dau în lucru ceva, mulţi vin şi spun cum nu se poate face. De aproape un an le comunic să nu mai intre în birou până nu vin cu soluţii. Da, există provocări, dar să identificăm şi soluţiile. Ideea de a căuta tot timpul cum "nu se poate", este ceva ce nu este doar aici, ci în toate administraţiile din România. Contează şi exemplul dat – dacă eu stau peste program pentru a termina un proiect, se mai găseşte cineva, dar dacă plec mai devreme, probabil că nu ar mai fi atât de mulţi care m-ar urma", a explicat primarul.

Miza dezvoltării oraşului, cunoscut drept locul unde se producea ARO, nu mai stă în industrie, ci în turism şi servicii pentru a dezvolta businessurile locale.

"Turismul şi nu industria va salva oraşul. Dacă mai plângem mult după ARO, care nu va mai reînvia niciodată deoarece uzina a fost pur şi simplu "rasă", nu va fi bine. Salvarea noastră este turismul. În cel mult doi ani prin îmbunătăţirea infrastructurii, să devenim staţiune turistică de interes naţional şi în cel mult 10 ani să trăim numai din turism. Investitorii sunt bineveniţi dar nu trebuie să polueze. Pentru turism trebuie să dezvoltăm şi componenta de educaţie, să avem oameni pricepuţi în HoReCa. Evenimentele spre exemplu sunt foarte importante deoarece atrag turişti, banii rămân în oraş, la comunitatea de business de aici şi la oamenii de aici", a explicat Elena Lasconi. Ea a subliniat că au avut loc evenimente precum festivalul de muzică rock Posada sau raliul de viteză în coastă.

"În Sinaia spre exemplu banii din turism nu vin spre exemplu doar că merge românul la munte, ci din faptul că au cel puţin 100 de evenimente pe an. Avem nevoie spre exemplu de un brand de oraş, de o strategie de dezvoltare locală făcută ca la carte. Eu spre exemplu am preluat o strategie locală copiată după cea de la Ploieşti, iar o săptămână pe site am avut şi tramvai în Câmpulung. Tot în strategia locală trebuie analizat potenţialul forţei de muncă pentru a vedea spre ce direcţie mergi pentru a şti atunci când discuţi cu marii investitori. Avem spre exemplu o situaţie – nu există terenuri ale primăriei unde s-ar putea realiza un parc industrial, există doar unul privat, la fosta uzină ARO. Doar ei ar putea primi pe platformă. Au venit câţiva investitori să dezvolte un mall deoarece aici nu avem aşa ceva, nu avem o sală de cinema", a conchis Elena Lasconi.