ZF Investiţi în România! Eduard Dumitraşcu, Asociaţia Română pentru Smart City: Avem peste 860 de proiecte şi iniţiative de tip smart city în România

♦ La nivel naţional se lucrează la peste 260 de proiecte de smart mobility, cu 75% mai multe decât anul trecut ♦ Proiectele care nu sunt adaptate pe nevoile comunităţii sau nu sunt corect comunicate ajung să aibă o rată de adopţie extrem de mică. 

Peste 860 de proiecte şi iniţiative de tip smart city se află în lucru la nivelul întregii ţări, în contextul în care pandemia a adus digitalizarea în prim-plan, iar administraţiile locale au început să câştige fonduri şi să investească mai mult în astfel de proiecte, a explicat Eduard Dumitraşcu, preşedinte, Asociaţia Română pentru Smart City,  în emisiunea ZF Investiţi în România!, realizată în parteneriat cu CEC Bank.

„E o radiografie făcută acum câteva săptămâni de una dintre companiile partenere ale asociaţiei. Dintre acestea, 124 de proiecte sunt în oraşe, în timp ce avem 69 de proiecte în 59 de comune. Acesta este şi motivul pentru care în ultimul an conceptul de smart village s-a dezvoltat foarte mult în România. Trebuie să înţelegem că România are 2.862 de comune în care trăiesc aproape 10 milione de români, deci trebuie să plecăm cu dezvoltarea şi de la nivelul satului, al comunelor. Acest concept nu trebuie să lase pe nimeni în urmă”. 

Pentru conceptul de smart village, el a oferit ca exemplu comunităţi precum Ciugud din judeţul Alba, Sadu din Sibiu sau Luncaviţa din Tulcea. 

„Sunt multe alte zeci de proiecte care au început să dezvolte aceste comunităţi rurale, multe aflate în proximitate marilor centre urbane. Au înţeles rolul de magnet pe care îl au aceste centre urbane şi au venit complementar, fie pe calitatea vieţii, fie pe dezvoltarea infrastructurii. (...) Sunt multe comunităţi care încearcă să dezvolte acest concept de infrastructură urbană, dar cu un stil de viaţă mai liniştit, mai domol”. 

Dincolo de sate, comune şi oraşe, Dumitraşcu a subliniat că există proiecte importante şi la nivel judeţean, acestea încadrându-se sub umbrela conceptului de smart county. În prezent se lucrează la 29 de proiecte în cadrul a 15 consilii judeţene. 

La nivelul municipiilor, preşe­dintele asociaţiei susţine că nu ar fi potrivit să realizeze un top al celor mai „smart” oraşe din România, întrucât principalele proiecte de smart city s-au dezvoltat diferit şi au avansat cu viteze diferite pe fiecare verticală în parte, de la smart mobility la smart governance. 

„Dacă am face un top fără să fa­cem neapărat o clasificare, trebuie să ne uităm la Oradea, să vedem pr­oiectul frumos de la Cluj – pe care îl îndră­gesc pentru că au reuşit să aducă la un loc partea de startup-uri, cerce­tare, dezvoltare, inovare, mediul aca­demic şi societatea civilă. (...) Vedem că se fac paşi importanţi la Braşov, Bu­zău şi la Craiova, unde s-au investit mulţi bani mai ales pe zona de transport”. 

În ceea ce priveşte conceptul de smart mobility, invitatul a explicat că la nivel naţional există 260 de proiecte şi iniţiative pe acest segment, cu 75% mai multe decât cu un an în urmă. Totodată, România are o oportu­nitate istorică pentru a se evidenţia în con­ceptul noilor verticale ale mobilităţii. 

„Noi în ultimii ani am militat pentru capacitatea României de a se promova ca un hub pe zona de mobilitate eletrică, întrucât este o zonă cu mulţi investitori în ultimii ani, o prioritate a Comisiei Europene şi o prioritate globală, iar România a dezvoltat multe abilităţi pe acest domeniu. La Craiova producem biciclete şi trotinete electrice, dar şi loco­motive, la Arad producem tram­vaie, iar de câteva luni la Baia Mare avem primul producător local de autobuze electrice din România, plus ce înseamnă industria automotive pe verticală şi pe orizontală, care a produs multă valoare şi resursă umană de calitate”. 

Eduard Dumitraşcu a atras atenţia asupra modului în care sunt gândite, implementate şi comunicate unele proiecte de smart city, întrucât acestea ar trebui să plece în primul rând de la ce îşi doreşte comunitatea, altfel vor ajunge să nu fie utilizate. 

„Pe verticala de smart governance, pe ce înseamnă relaţia dintre primărie şi cetăţean, aplicaţii care ne permit comunicarea, avem un proiect în România care a fost gândit bine, dar are o rată de adopţie de 1,97%. Variantele pot fi două: proiectul este foarte bun, dar a fost greşit comunicat în comunitate sau proiectul nu are nicio legătură cu nevoile comunităţii”. 

Astfel, strategia de smart city a unei UAT trebuie să plece de la nevoile comunităţii, iar administra­ţiile pot învăţa una de la alta, însă nu există soluţii universal valabile. 

„Am învăţat în ultimii cinci ani că ai nevoie de o strategie, de o viziune, trebuie să întrebi comunitatea. Ce este important la Ciugud sau la Sibiu poate nu este important la Buzău, la Braşov sau la Iaşi. Pentru că nu poţi clona toate soluţiile. Nu tot ce facem la Constanţa se va potrivi la Cluj”. 

 

Bucureştiul, smart city?

Eduard Dumitraşcu a subliniat că în afară de câteva proiecte punctuale din Moldova şi din sudul ţării, efervescenţa pe smart city începe în România abia după ce trecem munţii. 

„Îmi pare rău să văd că smart city în România în general înseamnă să trecem munţii. Cam de la Braşov încolo se întâmplă smart city, mai puţin în Moldova, mai puţin în Muntenia, cu doar câteva excepţii”. 

Mai mult, Bucureştiul nu are un proiect coerent de smart city, deşi Capitala are la un loc cele mai multe resurse şi cele mai multe nevoi pentru care puteau fi gândite astfel de soluţii. 

„Proiectul de smart city din Bucureşti este sublin, dar lipseşte cu desăvârşire. Cred că cea mai mare problemă pe care o avem aici este dată de faptul că avem şapte orăşele într-unul singur, într-o singură comunitate sunt şapte administraţii cu moduri diferite de a gândi, de a investi şi de a-şi înţelege comunităţile”. 

Practic, nu există o coordonare şi o strategie între cele şapte administraţii locale din Capitală, iar când au fost accesate fonduri europene pentru astfel de proiecte administraţiile nu au discutat între ele pentru a realiza proiecte unitare. 

„Avem această discrepanţă de proiecte sau de fonduri care s-au investit. În Sectorul 4 avem cele mai multe iniţiative de smart city, smart mobility, cu 2-3.000 de locuri de parcare date locuitorilor în ultimii ani, cu multă senzoristică, aplicaţii şi soluţii de smart governance, cu o primărie care este aproape 100% digitală”.