ZF Investiți in România

ZF Investiţi în România! Călin Ignat, Bere Noah: Producătorii artizanali trebuie să se ajute între ei, doar aşa pot creşte

16.07.2021, 16:40

Producătorii de brânză pot susţine producătorii de vin, iar aceştia din urmă pot pune urmărul la creşterea micilor berari, astfel încât firmele aflate la început de drum să se poată dezvolta prin parteneriate.

„Este foarte important să susţi­nem produsele locale şi să ne susţi­nem unii pe alţii. Spre exemplu, la târgurile locale, de multe ori noi le facem reclamă celor de la Manu­factura de Brânză, iar ei ne fac nouă la bere. Când oamenii vin la noi pentru bere, îi îndemnăm să guste şi brânză de la ei, şi viceversa. Aşa ne-am făcut mulţi clienţi comuni. Am făcut şi degustări împreună“, spune Cătălin Ignat, care în 2016 a fondat Bere Noah pe care o produce artizanal în Târgu-Mureş. Tot în judeţul Mureş, la Cund, produc şi cei de la Manufactura de Brânză.

Istvan Varga, fondatorul Manufacturii de Brânză, declara şi el, tot în cadrul emisunii Investiţi în România, faptul că ei colaborează atât cu Bere Noah, cât şi cu crama Vila Vinea.

Călin Ignat de la Bere Noah spune că are în plan o creştere a producţiei, care să-i permită deschiderea unui bar sau a unui „tap-room“ la berărie.

„Vrem să creştem producţia deoarece vrem să avem şi un tap-room, un bar la fabrica de bere. Deja lucrăm la viitoarea cameră frigorifică. Va fi tot pentru piaţa locală, pentru clienţii din Târgu-Mureş, nu insistăm să ne extindem în alte oraşe. Am fost contactaţi şi de distribuitori din afară, dar nu mergem nici la export“, a spus Călin Ignat.

Bere Noah produce circa 10.000 de litri de bere pe lună, care ulterior este îmbuteliată la keg sau la sticlă de 0,33 litri.

„Urmează să avem şi o linie la doză. Noi respectăm ideea berii craft, de a vinde pe plan local şi peste 90% din producţie se consumă în Târgu-Mureş, iar diferenţa în Bucureşti sau Cluj“, a spus Călin Ignat.

El adaugă că, în 2016, când a început, în România nu prea găseai beri craft de tip ale. Bere Noah a realizat bere de tip ale, de fermentaţie ridicată, dar a produs şi lager.

„Avem o bere pe care o producem constant, prima pe care am realizat-o aici, Poet of Pale Ale. Ne ocupă în general fermentatoarele deoarece se consumă în cantităţi mari.“

România se află în top zece european la consumul de bere per capita, cu 86 de litri, iar piaţa are o puternică amprentă locală, cu mărci româneşti realizate în ţară de companii multinaţionale. Astfel, 97% din berea consumată în România este produsă local. Ursus Breweries, Heineken, Bergenbier şi URBB sunt cei mai mari jucători din industrie. Ei sunt urmaţi de grupul Romaqua şi de European Drinks, de Albrau, Martens Galaţi, dar şi de un număr în creştere de microberării.

„În afară de câţiva jucători de bere craft cu adevărat buni, sunt mulţi care nu respectă reţeta şi vând bere de slabă calitate, oxidată, iar asta nu ajută la creşterea pieţei.“

De obicei, dacă un client consumă o bere de slabă calitate, mai încearcă una după care se întoarce la berea industrială care este constantă, explică antreprenorul.

„Berea craft trebuie ţinută la rece tot timpul, nu ţinută pe raft. Noi ţinem berea la 0-3 grade pentru a „adormi“ drojdia. Când trimiţi berea şi se rupe lanţul de frig, drojdia se autodistruge.“

Berea ar trebui tratată precum laptele, adaugă Cătălin Ignat.

„Chiar am avut o discuţie cu un supermarket local şi le-am explicat de ce nu putem vinde la ei produsele noastre. Noi dacă vom decide să intrăm în supermarket, o vom face cu o bere filtrată şi pasteurizată.“

 

 

O campanie Ziarul Financiar și CEC Bank

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.