ZF Investiţi în România! Andreea Constantin, director general, clinica Zetta: Devenim spital la începutul anului viitor după o investiţie de 1,5 mil. euro

♦ Clinica Zetta a obţinut în 2019 afaceri de peste 8,3 milioane de lei. ♦ Activitatea clinicii Zetta a fost afectată în pandemie de întreruperea turismului medical, în contextul în care a avut în ultimii şapte ani pacienţi din peste 42 de ţări.

Clinica de chirurgie plastică şi microchirurgie Zetta din nordul Bucureştiului va deveni spital în urma unei investiţii de 1,5 mil. euro care se va finaliza la începutul anului 2021, a declarat Andreea Constantin, director general, Zetta, în cadrul emisiunii Investiţi în România!, realizată de ZF în parteneriat cu CEC Bank.

„Noi am început anul trecut o extindere şi vom deveni spital în curând. Practic, am plecat de la o sală de intervenţie şi în curând vom deschide cinci săli de intervenţie. Am început investiţia anul trecut, am apelat pentru o anumită parte la credite bancare, iar anul acesta nu a fost uşor să continuăm investiţia în plină pandemie. Am avut destul de multă înţelegere din partea colaboratorilor, iar ulterior am apelat la IMM Invest. În curând vom termina investiţia culminând cu fonduri nerambur­sabile care se vor acorda luna aceasta. Investiţia se ridică la 1,5 mil. euro”, a explicat Andreea Constantin, director general al clinicii Zetta. 

În continuare, Zetta vrea să eficientizeze activitatea medicilor cu care colaborează şi poartă discuţii şi cu alţi medici, în contextul în care peste 80% din veniturile companiei vin din operaţii. 

„Restul vin din consultaţii, proceduri de cabinet, proceduri minim invazive, medicină estetică şi alte specializări conexe precum ortopedie, dermatologie, oncologie, chirurgie generală, care pe lângă operaţii fac şi consultaţii. Sunt servicii conexe chirurgiei plastice. Spre exemplu, facem reconstrucţie de sân. De multe ori vin paciente cu caner mamar care au nevoie să fie operate de un oncolog şi au nevoie de reconstrucţie imediată, astfel încât totul se întâmplă într-o echipă multidisciplinară”. Activitatea clinicii Zetta a fost afectată în pandemie de întreruperea turismului medical, în con­textul în care serviciile clinicii au atras în ultimii şapte ani pacienţi din zeci de ţări. 

„Noi am fost foarte afectaţi întrucât aveam mulţi pacienţi din afară. Turismul medical funcţiona foarte bine, mai ales pe partea estetică. Până anul acesta am avut pacienţi din peste 42 de ţări, dintre care mulţi români din Diaspora. Este evident că odată cu venirea pandemiei acest lucru s-a întrerupt total, deci a fost o pierdere, însă am reuşit să atragem un nou tip de pacient din piaţa locală”.

Pentru ca România să profite de oportu­nita­tea turismului medical, piaţa are nevoie de o imagine de ţară mai bună, dar şi de infrastructura de transport performantă mult-aşteptată de toate sectoarele econo­mice. 

„Noi avem medici excepţionali şi cred că multă lume ştie asta şi în afara ţării. Nu cred că ne lipsesc nici echipamentele de ultimă generaţie şi nici în spitalele de stat, pentru că au fost atâtea fonduri europene destinate acestor achiziţii încât cred că avem centre foarte bine dotate. Însă, cred că România per ansamblu trebuie să fie mai atractivă cu totul pentru că atunci când spui România poate pentru o persoană din vestul Europei sună mai puţin atractiv. Chiar dacă medicii sunt buni, chiar dacă văd în ce facilitate voi fi operat, cu toate acestea infrastructura ne lipseşte cu desăvârşire şi aici piedem foarte mult şi la imaginea de ţară”.

Cererea pentru serviciile Zetta s-a menţinut şi în timpul pandemiei, chiar dacă această clinică a fost închisă timp de două luni, în starea de urgenţă. În ceea ce priveşte pierderile generate de turismul medical, Andreea Constantin a explicat în emisiune că au reuşit să atragă un nou tip de pacient. 

„După starea de urgenţă pacienţii au abordat serviciile estetice, probabil că au suferit foarte mult în casă şi poate că erau pacienţii care au fost anulaţi pe perioada stării de urgenţă şi au venit la noi imediat ce au putut. Dar a apărut şi un pacient nou, cel care mergea înainte la spitalul de stat pentru anumite intervenţii de chirurgie plastică reconstructivă, iar acum ni s-a adresat cu preponderenţă. Aş putea spune că acest tip de serviciu a crescut cu peste 200% în această perioadă”, a spus Andreea Constantin. 

În ceea ce priveşte deschiderea unei noi clinici, Zetta nu are planuri în acest sens momentan, dar ia în calcul o strategie bazată pe clinici mai mici, care pot trimite pacienţi către viitorul spital din Bucureşti. 

„Am avut o ofertă acum doi ani din Chişinău să deschidem o clinică Zetta acolo, nu am făcut-o, dar nu excludem extinderea. Poate vom deschide mici clinici care să atragă pacienţi din acea zonă, pentru a veni la Bucureşti pentru intervenţie. E mult mai uşor să atragi pacienţi în felul acesta. Este o idee, dar vrem întâi să terminăm investiţia la care lucrăm de ceva timp”.

Clinica Zetta a obţinut în 2019 afaceri de peste 8,3 mil. lei şi avea în medie 26 de angajaţi, dar compania lucrează şi cu colaboratori. Pentru anul acesta, Andreea Constantin speră să termine anul în linie cu rezultatul din 2019. „Noi sperăm să atingem măcar aceste cifre, mai ales dacă luăm în calcul o perioadă sumbră, cea care va urma, din ce vedem şi noi că se anunţă în presă. Nu ar fi un an rău dacă am încheia cu aceste cifre şi cu un profit foarte mic. Totuşi, pentru un an ca acesta înseamnă destul de mult, mai ales că este un an de investiţii, la fel ca anul trecut”.

Compania LMS Plastic Surgery Clinique, care operează clinica Zetta, este deţinută în proporţie de peste 95% de medicul Dragoş Zamfirescu, restul acţiunilor fiind controlate de Gheorghe Zamfirescu, conform datelor furnizate de platforma Confidas. 

Care sunt principalele probleme identificate de Zetta în România: 

♦ Probleme de recurtare. Este o mare pro­blemă şi nu în partea medicală, nici măcar pe cea de personal medical auxiliar, deşi am fost şi acolo în căutări, dar am găsit personal mult mai uşor pentru că acolo oamenii sunt destul de bine formaţi şi din şcolile profesio­na­le şi din experienţa din spitalele de stat, dacă o au.

♦ Birocraţia. Trecând prin această investiţie cu lucrări de mare anvergură mai ales pentru exteriorul clinicii, pentru autorizaţiile necesare, dar şi pentru cele de interior, toată lumea ştie ce înseamnă să obţii toate autorizaţiile şi prin câte documente trebuie să treci pentru a le obţine. 

♦ Lipsa unei strategii de ţară. Cred că noi ne facem treaba bine, cred că medicii îşi fac treaba bine, dar ar trebui să se lucreze la imaginea de ţară.

♦ Să existe aceste investiţii la nivel naţional în infrastructură mare şi astfel România să devină atractivă, astfel încât atunci când mergem să ne promovăm şi să arătăm ce centre medicale private sau de stat avem în România, acel potenţial pacient să fie atras şi de România ca ţară. Să îi fie uşor să ajungă aici. Dar ştim că aceste lucruri sunt deocamdată doar dorinţele noastre.