ZF Investiţi în România! Ana-Maria Icătoiu, OFA UGIR: Există o platformă unică lansată de guvern care centralizează toate sursele de finanţare pe fonduri europene, la care are acces oricine

Guvernul a lansat în luna august în premieră o platformă unică sub care centralizează toate liniile de finanţare pe fonduri europene care sunt des­chise sau în curs de pregătire şi unde informaţia este simplificată, ast­­fel încât orice en­titate publică, pri­­vată sau non­profit poate înţele­ge mai uşor opor­tunităţile existente, a ex­plicat Ana-Maria Icătoiu, vice­pre­şe­­dinte al Orga­ni­za­ţiei Fe­meilor An­tre­­prenor din Ro­mâ­­nia (OFA UGIR), în emi­siu­nea ZF Inves­tiţi în Ro­mânia!, re­a­lizată în parte­ne­riat cu CEC Bank.

„Deşi până acum nu exista o plat­­formă unică fă­cută de Guvernul României pe bani euro­peni care să cen­tralizeze toate sursele de finan­ţare de care ar putea beneficia orice en­titate din România – publică, privată, nonprofit sau ONG – există deja de câteva săptămâni o plat­formă la care au lucrat cei de la Ministerul Investiţiilor împreună cu toate ministerele de linie care coordonează finanţări europene. Această plat­for­mă îşi propune să cen­tralizeze toate sursele de finan­ţare existente sau în pregătire.“ 

Platforma poate fi accesată la adr­e­­sa oportunitati-ue.gov.ro, iar Icătoiu susţine că demersul repre­zin­tă un început bun, întrucât cuprinde pro­­gramele disponibile, apelurile des­chise şi dă anumite indicii despre cum se pot obţine finanţări. Un astfel de sistem ar putea da o şansă în plus co­mu­nelor din România şi UAT-uri­lor din urbanul mic la accesarea de fonduri europene. 

„Asta rezolvă o mică parte a ele­men­telor de blocaj pentru că mai de­parte dacă o primărie identifică o finan­ţare care i s-ar potrivi şi pentru care ar putea fi eligibilă, se loveşte de pro­blema «cu cine scriu aplicaţia, ce fac mai departe, cum depun cererea de finanţare, cum răspund la even­tualele cereri de clarificare care pot veni de la entitatea finanţatoare».“

De aceea, o ma­­re problemă în dru­mul admi­nis­traţiilor publice lo­cale către fondurile eu­ro­pene vine din lip­sa competenţelor spe­­cifice în dreptul anga­jaţilor din pri­mă­rii atunci când vi­ne vorba despre în­ţe­legerea unui ghid de finanţare. Apa­ratul bugetar supra­di­mensionat fa­ce ca an­gajarea unor oa­meni spe­cia­lizaţi să fie aproa­pe impo­si­bi­lă pentru multe UAT-uri mici care abia fac faţă cu salariile curente. 

„Un alt element existent este acela că primăriile din România nu sunt obişnuite să colaboreze între ele, deşi acele Grupuri de Acţiune Locală (GAL) sunt nişte instrumente extrem de utile şi eficiente pentru accesarea de bani europeni. Puţine primării fac parte dintr-un GAL, şi dacă fac parte e vorba mai mult de o participare simbolică. Puţine depun proiecte pentru a câştiga bani şi este păcat, pentru că în momentul în care accesezi o finanţare printr-un GAL este clar că impactul proiectului este mai mare, devine un impact micro-regional.“ 

Lipsa personalului specializat în atragerea de finanţări din primării reprezintă o problemă care ar putea fi redusă dacă ne-am inspira după modelul francez, crede Icătoiu, întrucât în Franţa există echipe de consultanţi angajaţi de stat. 

„La nivel de judeţe – ca să avem o comparaţie cu situaţia noastră – există în Franţa echipe de consultanţi, iar jobul lor în fiecare zi este să stea la dispoziţia autorităţilor publice locale, să le explice în funcţie de lista lor de priorităţi care sunt finanţările disponibile, care sunt cele în pregătire şi ce urmează să se lanseze. Şi mai mult,, ajută la scrierea, depunerea şi chiar implementarea acestor proiecte“. 

Ana-Maria Icătoiu consideră că un astfel de model ar putea fi replicat în România prin intermediul Agenţiilor de Dezvoltare Regională (ADR), unde ar putea exista echipe de experţi plătite de stat pentru a servi UAT-urile din ţară. 

„O primărie de comună sau de oraş mic nu poate plăti fulltime o echipă de consultanţi angajaţi proprii care să lucreze doar pe finanţări europene. Nu va reuşi niciodată să acopere cheltuielile, întrucât primăriile de comune şi oraşe mici abia acoperă cofinanţarea pe proiectele cu bani europeni, chiar dacă este doar 2%. (…) O astfel de echipă ar putea asigura şi traininguri concrete pentru angajaţii din primărie astfel încât să crească nivelul de experienţă în 3-4 ani“. 

Organizaţiile OFA, respectiv UGIR, au făcut parte din echipele selectate de Guvern anul trecut pentru a conlucra la cea mai bună variantă a PNRR-ului, dar şi la viitorul cadru financiar multianual. Ana-Maria Icătoiu a subliniat că particularitatea PNRR-ului ţine de faptul că banii vor ajunge în România doar dacă ţara noastră implementează reformele pe care şi le-a asumat pe fiecare componentă a Planului. 

„Adică de două ori pe an România va trebui să dea seama în faţa Comisiei Europene pe fiecare componentă şi să raporteze în comparaţie cu ce s-a angajat să facă la nivel de reforme şi investiţii şi ce a reuşit de fapt să realizeze. Acele cheltuieli vor fi decontate de două ori pe an către ţara noastră, doar dacă ţara noastră a reuşit să atingă acele puncte de reper cheie referitoare la reforme“.