ZF Investiți in România

ZF Investiţi în România! Silviu Dumitrescu, viceprimar Giurgiu: Investim într-un campus şcolar şi într-un port turistic, dar pentru a atrage investitori mari depindem de Bucureşti. Giurgiu are nevoie de construcţia unei căi ferate noi spre zona portuară, dar şi reconstruirea podului de la Grădiştea, prăbuşit în 2005, pentru a atrage investitori în zona industrială

10.06.2021, 00:07 Autor: Bogdan Alecu

Infrastructura feroviară şi cea flu­via­lă trebuie îmbunătăţită pen­tru a atra­­ge investitori mari către Giur­giu, unde doar drumul spre Bucu­reşti cu două benzi pe sens nu mai este suficient.

„Nu stăm rău la infrastructură, dar nici bine. Pentru zona de facilităţi acordate investitorilor avem în plan un parc indus­trial. Este prioritar să avem disponibilitatea forţei de muncă. Bătălia în următorii ani va fi pentru locurile unde va exista forţă de muncă disponibilă. Încă de la începutul mandatului, alături de Consiliul Judeţean, am luat în calcul investiţia într-un campus profesional modern care să atragă copiii din zona învăţământului teoretic spre cel profesional pentru a avea forţă de muncă pentru industrie. Mai departe vom contracta proiectarea unui studiu de fezabi­litate pentru acest campus, estimat la 15 mil. euro şi pe care dorim să îl finanţăm prin PNRR. Giurgiu va fi mai atractiv pentru investitori“, a declarat Silviu Dumitrescu, viceprimarul municipiului Giurgiu. Oraşul este cel mai apropiat port la Dunăre de Capitală, este conectat prin DN5, un drum cu două benzi pe sens şi care are în plan inclusiv construcţia unei centuri ocolitoare.

Primăria alături de un investitor privat şi Zona Liberă Giurgiu a accesat fonduri pentru un nod trimodal, un port trimodal în care barjele de pe Dunăre intră într-o hală închisă şi pot descărca oricând, pot descărca pe poduri rulante alături de cale ferată şi rutier. „Dar nu avem o cale ferată în stare bună între Giurgiu Sud, unde există această hală trimodală şi Giurgiu Nord, partea spre Bucureşti. Acum între Giurgiu Nord şi Sud poate mege o locomotivă cu doar trei vagoane şi o viteză maximă de 20 km/h. În plus, pe linia spre Bucureşti podul de la Grădiştea nu a fost reconstruit. Dacă vom avea calea ferată reabilitată între Giurgiu Nord şi Sud şi calea ferată dintre Giurgiu şi Bucureşti vom putea veni cu facilităţi logistice foarte bune pentru toţi cei care vor să investească sau să transporte mărfurile pe aici“, a explicat viceprimarul.

Podul de la Grădiştea a devenit celebru în condiţiile în care deşi este pe prima linie ferată construită în România, au trecut mai bine de 16 ani de când acesta a căzut şi tot nu a fost reconstruit, realitate ce reflectă dezastrul din infrastructura feroviară de pe plan local.

O altă problemă cu care se confruntă Giurgiu, sau alte localităţi care au deschidere la Dunăre este faptul că oraşul nu are efectiv teren la fluviu şi implicit nu poate valorifica potenţialul acestuia.

„Giurgiu nu prea mai are teren la malul Dunării deoarece este gestionat de Ministerul Transporturilor. Doar în Zona Liberă avem tangenţă cu Dunărea. Prin APDF, Administraţia Porturilor Dunării Fluviale, care gestionează proiectele pentru un port nou, care ar da un impuls dezvoltării oraşului. În urmă cu câţiva ani am pierdut două insule de 300 ha în favoarea Romsilva. Acum discutăm un parteneriat pentru o rezervaţie naturală unde să se pot face plimbări şi activităţi recreative. Şi la port depindem de Bucureşti şi Bulgaria pentru că Dunărea nu este navigabilă tot timpul anului“, a explicat Silviu Dumitrescu.

Municipalitatea are în plan construcţia unui port turistic la Dunăre cu toate faci­lităţile pentru a întreţine ambarcaţiunile şi astfel să atragă fonduri către Giurgiu. „Portul va avea şi rampă pentru lansare la apă, clădire pentru mentenanţa ambarca­ţiu­nilor. Mai avem o parcelă de 100 ha în apropierea Dunării pentru a amenaja un lac cu intrare dintr-un canal al Dunării şi unde să putem construi un port turistic mai mare“.

În ceea ce priveşte investiţiile primăriei, el a subliniat că instituţia va investi în achiziţia de autobuze noi dar şi în reabilitarea termică a blocurilor.

„Vrem să încurajăm transportul local, mersul pe bicicletă şi avem trei mari contracte prin care vizăm modernizarea şi reabilitarea arterelor principale ale oraşului, implementarea unui sistem inteligent pentru trafic, achiziţia a 13 autobuze pe gaz natural comprimat. Lucrăm şi la reabilitarea termică a blocurilor. Deschiderea cetăţenilor a fost una mare. Giurgiu este un oraş cu venituri medii spre mici, iar posibilităţile sunt reduse pentru populaţie. Deschiderea asociaţiilor a fost una mare, am susţinut cât am putut asociaţiile de proprietari şi există cofinanţarea prin programul operaţional de 60%. Printr-o hotărâre de consiliu local municipal am considerat ca în funcţie de venituri să suportăm mai mult sau mai puţin din partea de 40% care revine proprietarilor şi municipalităţii“, a explicat viceprimarul.

O campanie Ziarul Financiar și CEC Bank