Caută doar în titlu
ZF Investiți in România

Investiţi în România!, un proiect ZF & CEC Bank. Irina Filip, Cream Land Teleorman, producătorul îngheţatei Cremola: Avem nevoie de un mediu concurenţial corect pe piaţa alimentară pentru a majora producţia locală

29.06.2020, 00:07

Irina Filip, fondatoarea companiei Cream Land din comuna Nanov, judeţul Teleorman, care a investit 2,2 mil. euro într-o fabrică de îngheţată sub brandul Cremola, susţine că producătorii locali au nevoie de acces în marile reţele de magazine.

Producţia autohtonă nu poate fi susţinută concret decât dacă are acces la o piaţă de desfacere, iar în cazul pro­duselor alimentare, jucătorii locali au nevoie de acces la cele zece mari lanţuri de magazine care domină într-o proporţie de cel puţin 60-70% retailul pentru a-şi asigura dezvoltarea.

„Atunci când discuţi de retailul modern te loveşti de exact aceeaşi problemă de care se lovesc toţi producătorii autohtoni - reticenţa reţelelor internaţionale de comerţ de a accepta pe rafturi produse autohtone, motivând în varii feluri acest lucru. În marile reţele am intrat foarte încet după părerea mea şi foarte greu. În mod neaşteptat de greu pentru mine dat fiind că intram în piaţă cu produse de calitate, produse alimentare fabricate fără niciun fel de aditivi. Ceea ce este tot mai rar întâlnit“, a spus Irina Filip, administrator şi investitor în compania Cream Land, care produce îngheţata Cremola. Ea, alături de fratele său, Petre Filip, deţin şi Comalat, companie producătoare de lactate şi brânzeturi.

„Concurenţa mai mare pe piaţa alimentară va duce la creşterea economiei locale, iar acest lucru înseamnă locuri de muncă şi salarii mai mari. Am ajuns să producem materie primă pe care să o exportăm alături de forţă de muncă, pentru ca ulterior să o importăm“, a spus Irina Filip.

Ea a subliniat că fabrica de lactate funcţionează la o capacitate de 60-70%, însă fabrica de îngheţată funcţionează la 15-20% din capacitatea sa.

„Noi putem produce de cinci ori mai mult şi putem livra către toate marile reţele la nivel naţional, însă nu reuşim să fim listaţi în toate. În fabrica de lactate avem 70 de angajaţi şi 20 la îngheţată. Planul nostru era să ajungem la 60 de angajaţi la îngheţată, însă nu putem creşte capacitatea de producţie din cauza accesului în marile reţele“, a subliniat Irina Filip.

Creşterea capacităţii de producţie ar fi avut un impact direct şi asupra regiunii, în contextul în care laptele colectat provine din ferme de pe o rază de 50 km, astfel că dacă fabrica s-ar fi extins, şi fermele respective ar fi crescut.

Producţia autohtonă nu are nevoie de o legislaţie care să impună un anumit procent de 50-51% produse româneşti la raft, ci avem nevoie de un mediu concurenţial sănătos şi corect. Pot fi şi mai multe şi mai puţine produse româneşti la raft, dar cel mai mult contează calitatea acestora. Clientul trebuie să aibă de unde să aleagă, să aibă acces la produse de o calitate cât mai bună.

În cazul multor reţele de retail există deja o componentă prin care sunt pro­movate produsele autohtone, acestea fiind de multe ori în zone marcate. De partea cealaltă, chiar şi în sezon, în multe supermarketuri sunt comercializate inclusiv legume de import, deşi acestea se regăsesc şi pe piaţa locală.

„Realitatea este altfel, este cu totul alta. Se vorbeşte foarte mult despre produse româneşti versus produse de import. Eu aş zice că dacă suntem corecţi nu avem pretenţia ca produsele autohtone să se vândă să fie acceptate şi să fie vândute doar pentru că sunt produse autohtone. Trebuie să existe o concurenţă corectă pe piaţă", a explicat Irina Filip. Ea a subliniat că cea mai vizibilă problemă este identificată în cazul legumelor, care sunt în multe cazuri de import în cazul marilor reţele de retail.

Proiectul Cremola a început în 2011 iar fabrica a fost construită în 2018, în timp ce fabrica de lactate, Comalat, a fost preluată în urmă cu circa 20 de ani.

"Am descoperit că pe pe rafturile din România erau din ce în ce mai puţine produse din categoria deserturilor industriale fabricate fără aditivi sau măcar cu mai puţini aditivi. Oamenii din punct de vedere psihologic au început să devină oarecum imuni la informaţiile pe această temă dar din păcate organismul uman nu este imun la a consuma aditivi în loc de alimente pentru că trebuie să fim atenţi la ce cumpărăm. Aditivii nu sunt alimente, aditivii sunt substitut de ingrediente care nu au niciun fel de conţinut nutriţional, care nu există în natură şi atunci organismul nu le recunoaşte. Nu ştie ce să facă cu acele substanţe", a spus Irina Filip.

În prezent în cazul Creamland, există două tipuri de îngheţată, vanilie şi ciocolată, comercializate în două variante de mărime.

"Pentru a dezvolta noi sortimente, îngheţata ar trebui să fie mai uşor de introdus în piaţă. Bine, asta înseamnă că nu vom dezvolta sortimente. Dar în condiţiile în care nici măcar aceste aceste două produse care au patru sortimente considerând sortimente şi variantele de capacitate a ambalajelor, câtă vreme ele nu sunt nici la ora asta după mai bine de un an şi jumătate de funcţionare a fabricii în toate magazinele în care ar trebui să fie, un al treilea al patrulea al cincilea sortiment ar fi fost şi mai greu de introdus în piaţă", a subliniat Irina Filip.

În cazul produselor lactate şi brânzeturi ale Comalat, acestea sunt comericalizate în retailul tradiţional şi magazinele Cora din Bucureşti.

Ea spune că în cazul comenzilor, acestea nu sunt realizate cu o anumită frecvenţă şi nu are acces la informaţii cu privire la stocul produsului său din depozitul retailerului.

"Nu de puţine ori comenzile le "smulg" cu un e-mail de pe un telefon. Iar la informaţii cu privire despre stocuri nu avem acces", a declarat Irina Filip.

Producţia locală de îngheţată a ajuns în 2018 la peste 49 de milioane de litri, în creştere cu 4% faţă de anul precedent, acesta fiind al patrulea an pe plus pentru una dintre cele mai sezoniere pieţe din industria bunurilor de larg consum, arată o analiză a ZF pe baza datelor de la biroul european de statistică Eurostat.

În ultimul deceniu, producţia de îngheţată s-a situat în jurul aceloraşi valori şi doar în 2009 a depăşit vizibil pragul de 50 de milioane de litri. Astfel, doar din producţia locală un român consumă anual 2,6 litri de îngheţată (echivalentul a 28 de îngheţate la cornet). Însă datele din piaţă arată că în România consumul ajunge la circa 4 litri per capita.

Astfel, producţia reprezintă în jur de 60% din consum, restul fiind importuri. În valoare, producţia de îngheţată s-a situat în 2018 la 85 de milioane de euro, conform aceleiaşi surse, Eurostat.

Piaţa de îngheţată este puternic sezonieră, circa 80% din vânzări fiind înregistrate în perioada aprilie-septembrie, astfel că vara este definitorie pentru această industrie. Printre cei mai mari producători locali de îngheţată se află Betty Ice, Top Gel, Alpin 57 Lux, Ice Dyp Balas şi Cicom. Lor li se adaugă importatori şi distribuitori precum Nestlé şi Macromex.

O campanie Ziarul Financiar și CEC Bank

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.