ZF Investiți in România

Investiţi în România! Olguţa Vasilescu, primarul Craiovei: Avem nevoie de mai multă infrastructură. Investitorii vin, dar cer drumuri. După Piteşti-Craiova trebuie demarate lucrările la drumuri rapide spre Lugoj, Tg.-Jiu şi Râmnicu Vâlcea

22.04.2021, 00:40 Autor: Bogdan Alecu

Ford ar putea atrage noi furnizori de componente în Oltenia, iar primăria Craiovei are în plan să dezvolte cel puţin două noi parcuri industriale şi discută cu Petrom achiziţia terenului de la fostul Doljchim, dar are nevoie de noi autostrăzi sau drumuri expres pentru a deveni un centru regional.

Creşterea producţiei uzinei Ford din Craiova va permite americanilor atragerea de noi furnizori în proximitatea fabricii, iar noi discuţii în acest sens sunt programate luna viitoare.

„După Paşte vom avea o nouă întâlnire cu cei de la Ford şi furnizorii care vor să se mute la Craiova pentru a le prezenta oferta noastră. Suntem interesaţi şi de cererile lor deoarece înainte de o ofertă trebuie să ştim de cât teren au nevoie şi care ar fi investiţia. Noi suntem optimişti deoarece cei de la Ford vor să se dezvolte aici“, a spus Olguţa Vasilescu, primarul municipiului Craiova, în cadrul emisiunii Investiţi în România!, realizată de ZF alături de CEC Bank.

Ea a subliniat că în contextul în care producţia uzinei Ford creşte, sunt investitori care vor să producă mai aproape de Craiova.

„Ne pregătim şi avem discuţii intense cu investitorii. Am discutat şi cu cei de la Ford România şi sunt parteneri ai Ford care ar dori să-şi mute investiţiile la Craiova. Pentru aceştia va trebui să găsim soluţiile de trafic, de spaţiu“, a spus primarul Craiovei.

După mai bine de 13 ani de promisiuni către SUA şi Ford România, anul acesta ar trebui să fie gata primele două loturi din drumul expres Craiova-Piteşti care vor funcţiona şi drept centuri ocolitoare pentru Slatina şi pentru Balş.

„Drumul expres Piteşti-Craiova este extrem de important. Aveam discuţii cu oameni de afaceri, cu producători din UK şi întrebarea lor era - «şi noi pe unde scoatem mărfurile pe care le producem la Craiova?», iar singurul drum european era cu o bandă pe sens, tot timpul foarte aglomerat. Drumul expres va avea un impact major. Erau mulţi investitori care nu veneau din cauza infrastructurii. Acum nu vom mai avea această problemă spre Constanţa. Sperăm să fie deblocată şi cealaltă investiţie vitală dezvoltării Craiovei şi Olteniei - autostrada Craiova-Lugoj - astfel încât să avem acces la infrastructura europeană. După aceea avem nevoie de un drum în regim de autostradă spre podul de la Calafat-Vidin. A fost reabilitat drumul, dar tot o bandă pe sens are. Sunt coloane de camioane pe zeci de kilometri la Calafat. Mai departe este nevoie de drumul expres Craiova-Tg.- Jiu şi Craiova - Vâlcea“, a spus primarul Craiovei.

Dincolo de infrastructura rutieră, sunt necesare investiţii în infrastructura feroviară, în condiţiile în care trenurile de la Craiova spre Bucureşti au limită de viteză de 40 km/h. În plus, şi transportul fluvial este important pentru judeţele de la Dunăre. În prezent acesta nu este considerat a fi eficient deoarece sunt operate barje mici la jumătate de capacitate din cauza faptului că fluviul nu este curăţat corespunzător. Spre exemplu la Köln Ford transportă maşini inclusiv pe Rin.

„Noi trebuie să ne uităm acum şi spre transportul fluvial. Dunărea trebuie să reprezinte o importantă cale de transport pentru România. Dacă Dunărea ar fi fost dragată corespunzător şi Ford putea transporta pe Dunăre până la Constanţa maşinile discutam de o altă cifră de afaceri pentru Ford“, a explicat Olguţa Vasilescu.

Primarul municipiului Craiova negociază cu austriecii de la OMV Petrom achiziţia terenului de 200 de hectare de la fostul combinat Doljchim în condiţiile în care există în continuare cerere din partea investitorilor.

„Pentru noi cea mai importantă locaţie va fi una ce acum aparţine OMV Petrom, de 200 de hectare de teren cu toate utilităţile necesare, cea mai mare putere din zonă când vine vorba de energie electrică, infrastructură care include şi cale ferată. Dar negociem cu ei de ani de zile, le-am oferit o sumă importantă dar nu avem încă o înţelegere. Sper să intre în patrimoniul oraşului pentru a putea dezvolta cel mai mare parc industrial din România.“

„Acolo ar trebui să facem investiţii minime în infrastructură pentru a atrage investitori“, a spus Olguţa Vasilescu în cadrul emisiunii Investiţi în România!, realizată de ZF alături de CEC Bank.

Terenul aparţine fostului Doljchim şi este în proprietatea Petrom din 1998. Combinatul a fost închis definitiv în 2010 când a început demolarea sa.

Primăria Craiova a construit două parcuri industriale care au fost ocupate integral iar planul este ca încă două să fie construite pe fondul cererii.

„În cele două parcuri industriale pe care le-am realizat alături de consiliul judeţean nu mai avem niciun loc disponibil. S-au realizat investiţii, au fost create locuri de muncă. Acolo avem o chirie de un euro pe an, minim posibil. Utilităţile sunt realizate până la poarta fabricii. Pentru că cele două parcuri industriale sunt pline vrem să ne extindem şi să deschidem încă două noi parcuri industriale plus un al treilea care va fi deschis de Universitatea din Craiova în parteneriat cu consiliul judeţean. Vrem să formăm şi un centru de IT, care va fi în centrul oraşului şi doar pentru cei din IT. Acolo am bugetat şi o parcare supraterană pentru a nu avea o problemă cu locurile de parcare“, a spus primarul Craiovei.

Un parc industrial va fi construit în partea de nord a oraşului, aproape de conexiunea dintre viitorul drum expres Piteşti-Craiova şi centura de nord a oraşului iar un altul în partea de vest.

„În partea de nord, pentru a fi aproape de conexiunea cu drumul expres Craiova-Piteşti, vom prelua de la Academia de Studii Agricole un teren. Mai avem şi 40 de hectare disponibile în interiorul Craiovei unde putem forma un alt viitor parc industrial în partea de vest a oraşului“, a spus Olguţa Vasilescu.

Un exemplu de investitor atras este producătorul ETI - ETI European Food Industries, compania care operează unitatea de producţie a grupului turc ETI de la Craiova.

ETI este o afacere la care visa turcul Firuz Kanatli în 1961 şi care s-a materializat în 1976, an în care a produs primii biscuiţi pentru copii. Ulterior, în 2015 a ieşit în afara graniţelor şi a extins producţia prin deschiderea unei fabrici în România, la Craiova, după investiţii de peste 50 de milioane de euro. Această investiţie a fost una dintre cele mai mari făcute în industria locală a dulciurilor în ultimii ani.

ETI a terminat anul 2019 cu o cifră de afaceri de 94,4 milioane de lei (circa 20 mil. euro), în creştere cu 70% faţă de anul anterior, arată datele Confidas, platformă de analiză financiară a companiilor.

„Ei voiau întâi în Bulgaria, dar am discutat la Istanbul cu acţionarii şi i-am convins, alături de un ajutor de stat de 6 mil. euro şi de la o investiţie de 45 mil. euro şi 350 de locuri de muncă, au ajuns deja să deschidă o a doua fabrică. Este vorba de un brand foarte cunoscut, cu o cifră de afaceri foarte mare şi ei exportă în UE 90% din ce produc aici“, a spus Olguţa Vasilescu.

Ea a subliniat că miza o reprezintă crearea de noi locuri de muncă şi reducerea şomajului.

„Noi le cerem locuri de muncă oamenilor. Negocierile pentru a intra în parcul industrial sunt pe componenta de a creea locuri de muncă. Nu suntem interesaţi de taxe locale, şi pentru construcţie taxa locală este zero. ETI spre exemplu pentru 8ha teren au anunţat 350 de locuri de muncă după care au urcat la 500. Important este să asigurăm locuri de muncă deoarece aici avem o problemă cu şomajul faţă de alte municipii din România. sperăm că vom rezolva. Dar tocmai acest element asigură atractivitatea în faţa investitorilor. Tocmai pentru că avem un şomaj mai mare, şi salariile sunt cu 20% mai mici decât în alte regiuni. Chiar dacă pentru noi nu sună bine acest lucru, pentru investitori înseamnă un plus la afacere“, a subliniat primarul Craiovei.

Dincolo de locurile de muncă nou-create, creşterea salariilor este asigurată prin concurenţa dintre companii pentru forţa de muncă, inclusiv cu sectorul public.

„Salariile vor creşte prin atragere de investiţii şi competiţie pe piaţa muncii, mai multe locuri de muncă înseamnă salarii mai mari. Acest aspect am avut în vedere când am lucrat la legea salarizării şi am crescut salariile în zona bugetară tocmai pentru a forţa mediul de afaceri să crească salariile şi în zona privată, ceea ce s-a şi întâmplat. Dacă ne uităm în ultimii ani la creşterea salariului mediu pe economie, vom vedea că a funcţionat acest lucru“, a subliniat Olguţa Vasilescu, care în perioada ianuarie 2017 şi noiembrie 2018 a deţinut funcţia de ministru al muncii în guvernele Grindeanu, Tudose şi Dăncilă.

„Noi ne putem lăuda şi cu o forţă de muncă bine pregătită. Avem patru universităţi în Craiova. avem foarte multe fabrici care au disponibilizat angajaţi, dar chiar şi aşa, există forţă de muncă bine pregătită. Noi ne putem lăuda că în Craiova se produce orice, mai puţin industrie navală. Aici producem avioane, utilaje agricole, maşini, locomotive, rame de tren. Acum avem două companii competitive care au preluat specialiştii de la Electroputere, Softronic şi Reloc. Softronic livrează acum locomotive către Suedia, iar Reloc a lucrat în ultimii ani cu Caterpillar şi a produs locomotive. Rama de tren de la Softronic circulă deja pe rutele Craiova-Constanţa sau Craiova-Braşov. Este o ruşine că se întâmplă acest lucru, că CFR nu a cumpărat trenuri de la Softronic deoarece ramele acelea sunt competitive pe plan internaţional. Dar măcar în regim privat poate asigura confortul românilor“, a spus Olguţa Vasilescu.

O campanie Ziarul Financiar și CEC Bank