ZF Investiți in România

Investiţi în România! Ioan Popa, primarul Reşiţei: Mizăm pe infrastructură, investitori mari şi antreprenori. Primarul municipiului Reşiţa spune că vrea ca populaţia să câştige salarii mai mari, motiv pentru care încurajează investiţiile în IT şi vrea să conecteze Banatul montan de Timişoara

11.03.2021, 00:07

Primăria Reşiţa a implementat 42 de proiecte de 160 de milioane de euro în ultimii patru ani pentru îmbunătăţirea nivelului de trai din oraş iar în prezent are cele mai ambiţioase planuri în ceea ce priveşte infrastructura mare pentru a facilita accesul turiştilor, investitorilor, dar şi al celor din Timişoara şi Banat.

„Un proiect de 300 mil. euro este reabilitarea şi modernizarea căii ferate dintre aeroportul Timişoara – Timişoara – Voiteni – Reşiţa şi Timişoara-Voiteni – Stamora Moraviţa – legătură cu Serbia. Am discutat şi cu fostul ministru al transporturilor Lucian Bode cât şi cu Cătălin Drulă, actualul ministru, pentru ca Reşiţa să coordoneze acest proiect. Semnăm în martie protocolul final cu CFR Infrastructură, iar acesta va fi al treilea semnat după Cluj şi Braşov. Vom facilita ieşirea celor din această zonă spre Timişoara şi aeroport iar în acelaşi timp facilităm accesul turiştilor în zonă. Pentru a primi finanţare prin PNRR noi trebuie să fim gata cu proiectul tehnic în decembrie 2022 iar proiectul trebuie să fie gata până în decembrie 2026“, a spus Ioan Popa, primarul municipiului Reşiţa.

Drumul lui Ioan Popa de la antreprenoriat la administraţia publică a adus cu el mai multe strategii ce au impactat dezvoltarea oraşului Reşiţa într-un mod pozitiv, printre care se numără partea de marketing şi analiză prin care se stabilesc punctele tari şi punctele slabe ale oraşului.

Ioan Popa, antreprenorul care a fondat brandul de paste Monte Banato, a investit 5 milioane de euro într-un proiect turistic în comuna Văliug din judeţul Caraş-Severin, sub numele Casa. Ioan Popa mai deţine în prezent doar 7,5% din Monte Banato, restul fiind vândut către italienii de la Colussi. Din 2016, el este şi primarul oraşului Reşiţa.

„Acum lucrăm la caietul de sarcini pentru studiul de fezabilitate pe care îl vom lansa cel mai probabil în aprilie. Noi avem un calendar până în decembrie 2026 ce ar trebui. Studiul de fezabilitate trebuie realizat până la final de 2021, început de 2022 pentru a avea licitaţia pentru proiectul tehnic şi execuţie. Dacă va reuşi, în următorii patru ani, 2023-2026 vom face proiectul. Trenurile cu propulsie pe hidrogen sunt deja în operare în Germania. Dacă tot am rămas în urmă, acum trebuie să ardem nişte etape, nu putem fi tot timpul în urmă. La cel cum s-a întâmplat cu internetul şi acum suntem în top viteză“, a explicat Ioan Popa,

El este de părere că oraşele de sub 100.000 de locuitori pot atrage atât forţă de muncă cât şi investiţii, în contextul în care marile centre regionale au înregistrat creşteri ale costului de trai. Spre exemplu Clujul a devenit mai scump decât Bucureştiul.

„În ultimii 3-4 ani acei poli de dezvoltare gândiţi în 2007-2013 precum Timişoara, Cluj, Iaşi, Craiova, Constanţa sau Bucureşti dau semne de supraîncălzire, în special pe piaţa imobiliară unde preţurile au crescut mult, iar spre exemplu plusul obţinut de un IT-ist din Bistriţa sau Reşiţa de a se muta la Cluj e anihilat de costurile mai mari cu traiul de zi cu zi“, a spus primarul Reşiţei.

El este de părere că investitorii caută acum soluţii de a ajunge la resursa umană din oraşe mai mici, de în jurul a sau sub 100.000 de locuitori.

„Universitatea Babeş-Bolyai a fuzionat prin absorbţie cu Universitatea Eftimie Murgu din Reşiţa pentru că în portofoliul UBB nu există inginerie iar acum suntem în discuţie cu universitatea din Cluj pentru a realiza un cluster la Cluj unde să implicăm şi investitori din IT şi robotică industrială. Vorbim de firme din top cinci mondial din IT. Ei vor să iasă din aceşti poli de dezvoltare pentru a găsi resursă umană. Noi am suportat o depopulare masivă dar acest lucru s-a oprit acum şi există o populaţie care are rezistenţă la deplasare. Din acest motiv am venit cu proiecte europene pentru educaţie, am creat Şcoala Duală la Reşiţa şi ne-am asumat cazarea şi masa celor care vin şi fac şcoală aici. Astfel am adus tineri aici în oraş şi avem o altă dinamică. Oamenii vin spre noi“, a explicat primarul.

El are în plan ca primăria să nu încurajeze numai companii de talie mare, având în vedere istoricul din Reşiţa, unde două mari fabrici care aveau 14.000 şi 17.000 de angajaţi s-au prăbuşit la câte 1.000 de angajaţi fiecare.

„A fost o dramă care a lăsat urme adânci aici. Dorinţa este să dezvoltăm antreprenoriat de dimensiuni mici şi medii deoarece este mai maleabil în situaţii de criză. Suntem în discuţii pentru a aduce un centru de baze de date care are nevoie de curent electric, internet de bună calitate şi apă de răcire. Aceste centre cu servere mari are nevoie de 100-120 de IT-işti, dar oameni plătiţi foarte bine şi creştem veniturile medii per locuitor.“

„Este un target interesant. Sunt oraşe care se bat pentru oameni, însă noi nu suntem adepţii creşterii cu o dinamică rapidă a oraşului deoarece dacă infrastructura nu ţine pasul cu dinamica populaţiei creezi nemulţumiri“, a explicat Ioan Popa.

Miza acum este dezvoltarea de către Ceetrus România a unui amplu proiect imobiliar de 50 de milioane de euro care va include un aquapark, un mall dar şi birouri şi rezidenţial.

„Sunt 40ha în zona industrială Mociur unde Ceetrus România care are la Braşov proiectul Coresi a terminat masterplanul şi va dezvolta în Reşiţa un centru comercial inteligent, modern, aerisit şi un parc acvatic după modelul Nymphaea Oradea – lucrăm cu aceeaşi arhitecţi, pentru a avea aceste două puncte.  În faza a doua va urma şi birouri şi o componentă de rezidenţial“, a spus primarul.

Pentru a atrage investiţii primăria a pus la punct o agenţie de dezvoltare locală care merge alături de investitor la toate instituţiile de care are nevoie, inclusiv la agenţia de mediu, apă sau gaz pentru a ne asigura că obţinem cât mai repede avizele şi participăm la toate seminariile, târgurile şi forumurile de profil.

„Investitorii nu caută neapărat un loc, ci şi oameni cu care să discute, relaţia umană cu primarul, cu administraţia publică, cu direcţia de urbanism, cu Registrul Comerţului. Decizia este una cu o doză de subiectivism, dar se bazează mult pe relaţiile interurbane“.

O campanie Ziarul Financiar și CEC Bank

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.