Investiţi în România!, proiect ZF şi CEC Bank. Albert Davidoglu, CEO, Macromex: Finalizăm investiţia de 12 mil. euro în centrul de distribuţie din Chitila în T4

♦ Cu noul centru de distribuţie Macromex ţinteşte o creştere de 50% în următorii cinci ani.

Distribuitorul Macro­mex, unul dintre cei mai mari jucători din industria de food din România, va finaliza până la sfârşitul anului 2020 cons­trucţia noului centru de distri­buţie din Chitila, Ilfov, un proiect de peste 12 milioane de euro, a declarat Albert Davi­doglu, CEO al Macromex, în cadrul emisiunii Investiţi în România!, realizată de ZF în parteneriat cu CEC Bank

„Noi continuăm investiţiile proprii. În noiembrie finalizăm investiţia în noul depozit din Chitila. Suntem în plan, în sensul în care avem întârzieri de doar 3-4 săptămâni, iar acestea se datorează faptului că am avut furnizori de echipamente din Spania şi Franţa care au avut fabricile închise din cauza pandemiei şi au avut mici întâr­zieri, dar ne încadrăm în T4 aşa cum am promis”, a explicat Albert Davidoglu, CEO al Macromex, distribuitor cu un portofoliu extins de produse, precum Edenia, Corso, La Strada şi Philadelphia.

Cu afaceri de peste 726 mil. lei şi circa 475 de angajaţi în 2019, şeful distribuitorului Macro­mex este încrezător în capacitatea sporită pe care o va aduce noul centru şi ţinteşte o creştere de 50% în următorii cinci ani.

„Noul depozit va asigura creşterea viitoare pentru că planul nostru este să creştem businessul Macromex cu 50% în următorii 5 ani, iar într-un business cu temperatură controlată, primul lucru pe care trebuie să îl faci este să ai infrastructură să poţi depozita marfa. Şi atunci el va asigura creşterea viitoare, astfel încât Macromex va fi semnificativ mai mare în 2023-2024 decât este acum”, a spus CEO-ul.

Fluctuaţiile de cerere dintr-o primăvară a stărilor de urgenţă şi de alertă au afectat şi vânzările Macromex, iar Albert Davidoglu consideră că „nu vom ajunge nici în T4” la nivelul dinaintea crizei, deşi consumul a început să îşi revină uşor.

„A fost o perioadă dificilă şi încă este. În martie, după instalarea stării de urgenţă, a fost un boom în vânzări, fiecare consumator a încercat să îşi facă stocuri acasă, aprilie a fost o lună grea cu vânzări extrem de mici, în luna mai creşte timid, iar în iunie ne aşteptăm să vedem o evoluţie pozitivă faţă de luna mai. Dar în curba de recuperare mai e mult de crescut pentru a ajunge de unde am căzut. Noi suntem acum în luna aprilie şi mai la minus 30% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, curba urcă, dar probabil nu vom ajunge nici în T4 la nivleul de la care am plecat”, a explicat el.

Dincolo de portofoliul extins de branduri şi branduri partenere, Macromex produce la Campia Turzii 45.000 de tone de panificaţie congelată pe an, după un pariu început în 2011 împreună cu grupul La Lorraine. Pe această linie de business scăderile au fost mai abrupte, dar şi revenirea ar putea fi mai rapidă.

„Criza această sanitară fără precedent a determinat consumatorul să nu mai cumpere produse care nu sunt ambalate în primă fază. Consumatorul a avut senzaţia că produsele proaspăt coapte şi puse în pungi ar putea fi contaminate, ceea ce a dus la o scădere semnificativă de aproximativ 75%. Acum vorbim de un minus 40-50% faţă de nivelul de la care a căzut (…) Cu retailerii am avut discuţii şi i-am încurajat să vândă produsele ca înainte pentru că a fost o situaţie în care nesiguranţa i-a determinat să pună fiecare produs într-o pungă individuală, netransparentă. După ce retailerii au deschis produsele către consumator, consumul a început să crească. Cred că în T3 lucrurile vor arăta bine şi în T4 vom reveni de unde am căzut pe această categorie”, a declarat Albert Davidoglu.

Dintre cele 45.000 de tone de panificaţie congelată produse la Câmpia Turzii, compania vinde o parte la export, canal care ar fi mers mai bine în această perioadă decât vânzările pe piaţa internă.

„ Vindem undeva la 6.000 de tone pe an la export din 45.000. A fost o sincopă doar când s-a aprobat acea ordonanţă militară care a interzis epxortul de produse de panificaţie şi patiserie, lucru remediat în câteva zile şi nu au fost probleme ulterior de export. Exportul a mers semnificativ mai bine. Exportăm în UE, Serbia, Ucraina, iar lucrurile au mers bine, nu au mers atât de rău. În România a fost poate căderea mai mare pe acest produs pre-copt congelat, dar în alte pieţe nu a fost căderea atât de mare”, a adăugat el.

În ceea ce priveşte anul 2020, compania estima iniţial o creştere de 10% faţă de anul trecut, însă situaţia actuală ar putea duce la o cifră de afaceri mai redusă. Cu toate acestea, reprezentanţii companiei spun că profitul operaţional s-ar putea situa la un nivel mai ridicat.

„Noi ne uităm mult la productivitatea per angajat şi o măsurăm ca EBITDA per angajat. Vom încerca să gândim o structură puţin mai mică decât avem în momentul de faţă, pe care o vom adapta din cauza scăderii cifrei de afaceri pentru că vor fi multe roluri, poate chiar în logistică, care nu vor mai avea acoperire. Este extrem de important pentru noi să menţinem vânzarea per angajat cât şi productivitatea în depozit la un nivel optim, astfel încât noi să fim cât mai competitivi. Noi ne-am propus o creştere sub 10% anul acesta. Probabil că din cauza situaţiei actuale şi din cauza pandemiei vom termina sub anul trecut, însă marja operaţională va fi peste anul trecut. Şi asta pentru că în liniile noastre de business s-au întâmplat mai multe schimbări, am luat linii noi de business, am predat alte linii de business. Chiar şi în pandemie vom livra o EBITDA peste anul trecut”, a spus CEO-ul.

 

Care sunt principalele probleme identificate de Macromex:

► Lipsa de comenzi/piaţă de desfacere – o văd ca pe o recesiune în perioada următoare. Ne va afecta anul acesta, poate fi chiar şi mai rau. E primul lucru care ne preocupă. Poate dura şi 3-4 trimestre. În momentul de faţă la 1 iunie s-a terminat şomajul tehnic, încă statul mai susţine 41,5% din şomajul tehnic, ceea ce se va termina la 1 septembrie. cu siguranţă vor fi semnificativ mai mulţi şomeri la 1 septembrie decât acum. Probabil vom vedea un şomaj de 7-8% faţă de 4,8% cât este acum de la INS. Va duce la consum mai mic şi la o posiblă recesiune. Ultima rececsiune a durat fix 6 trimestre. Sigur, depinde cum s-au adaptat companiile. Ce ţine de noi este să reuşim să încurajăm consumul, să venim cu produse şi alternative, cu categorii noi, astfel încât să anticipăm o scădere în cifra de afaceri.

►  Infrastructură rutieră şi de transport – Noi transportm foarte mult, de altfel maşinile noastre proprii sau închiriate străbat 4,4 milioane de km pe an. Timpul de livrare şi costul de livrare faţă de o ţară ca Olanda, unde există o infrastructură mai mare, unde timpul de livrare pe comanda este mai mic, ne face să devenim necompetitivi. Numai dacă iau în calcul timpul pe care îl petrece şoferul în trafic în fiecare zi, între două magazine, timpul creşte lună de lună şi îmi dau seama că nu putem continua aşa. Va fi ca o frână în calea dezvoltării.

► Strategia de ţară – este foarte imporant acest lucru. Strategia este acolo unde Romania decide sa încurajeze investiţiile, antreprenorii locali, să finanţeze prin ajutoare de stat anumite sectoare. Acestea sunt lucrurile extrem de improtante şi cred că cel mai important cuvânt este investiţie. Dacă nu sădim acum, nu avem ce să recoltăm mai încolo şi este extrem de imporant să avem acastă strategie de ţară. Cred că va fi o mişcare globală în a regândi strategiile de ţară. China a intrat într-o problemă sanitară şi globul nu a mai avut haine, mâncare, alte elemente. Nu putem să ne bazăm pe acest lucru, trebuie să avem o independenţă faţă de alţii şi să construim o strategie pentru a putea rezista aici.

 

Care sunt principalele probleme identificate de Macromex:

► Lipsa de comenzi/piaţă de desfacere – o văd ca pe o recesiune în perioada următoare. Ne va afecta anul acesta, poate fi chiar şi mai rau. E primul lucru care ne preocupă. Poate dura şi 3-4 trimestre. În momentul de faţă la 1 iunie s-a terminat şomajul tehnic, încă statul mai susţine 41,5% din şomajul tehnic, ceea ce se va termina la 1 septembrie. Cu siguranţă vor fi semnificativ mai mulţi şomeri la 1 septembrie decât acum. Probabil vom vedea un şomaj de 7-8% faţă de 4,8% cât este acum de la INS. Va duce la consum mai mic şi la o posiblă recesiune. Ultima rececsiune a durat fix 6 trimestre. Sigur, depinde cum s-au adaptat companiile. Ce ţine de noi este să reuşim să încurajăm consumul, să venim cu produse şi alternative, cu categorii noi, astfel încât să anticipăm o scădere în cifra de afaceri.

► Infrastructura rutieră şi de transport – Noi transportăm foarte mult, de altfel maşinile noastre proprii sau închiriate străbat 4,4 milioane de km pe an. Timpul de livrare şi costul de livrare faţă de o ţară ca Olanda, unde există o infrastructură mai mare, unde timpul de livrare pe comandă este mai mic, ne face să devenim necompetitivi. Numai dacă iau în calcul timpul pe care îl petrece şoferul în trafic în fiecare zi, între două magazine, timpul creşte lună de lună şi îmi dau seama că nu putem continua aşa. Va fi ca o frână în calea dezvoltării.

► Strategia de ţară – este foarte imporant acest lucru. Strategia este acolo unde România decide să încurajeze investiţiile, antreprenorii locali, să finanţeze prin ajutoare de stat anumite sectoare. Acestea sunt lucrurile extrem de improtante şi cred că cel mai important cuvânt este investiţie. Dacă nu sădim acum, nu avem ce să recoltăm mai încolo şi este extrem de imporant să avem acastă strategie de ţară. Cred că va fi o mişcare globală în a regândi strategiile de ţară. China a intrat într-o problemă sanitară şi globul nu a mai avut haine, mâncare, alte elemente. Nu putem să ne bazăm pe acest lucru, trebuie să avem o independenţă faţă de alţii şi să construim o strategie pentru a putea rezista aici.