Cum evoluează trendul de scurtare a lanţului de aprovizionare cu alimente şi ce tendinţe se conturează în industria alimentară?

Antreprenorii şi managerii din industria alimentară au discutat în ultimii doi ani tot mai mult despre lanţul de aprovizionare scurt, pe de-o parte pentru a creşte veniturile micului producător, iar pe de altă parte pentru că la nivel mondial se discută despre afacerile sustenabile.

România are nevoie de acest lanţ restrâns, pentru că fermele de subzistenţă şi fermele mici, adică circa 2,9 milioane de exploataţii, reorezintă 90% din exploataţiile din România şi ele nu au putere şi resurse de a ajunge direct la consumator sau de a prelucra ceea ce realizează. Astfel, a apărut şi strategia Uniunii Europene „Farm to fork“ (De la fermă la furculiţă).

În ediţia din acest an a suplimentului dedicat industriei alimentare, ZF a abordat şi subiecte fierbinţi, cum este impactul scumpirii energiei asupra coşului de cumpărături. De altfel, am adus în atenţia cititorilor şi trendurile în materie de ambalaje, care se doresc a fi cât mai prietenoase cu mediul.

Totodată, am abordat ideea de „new food“, trend în care începe uşor să se investească şi în România, din dorinţa de a veni în întâmpinarea consu­matorului la momentul potrivit cu ceea ce îi cere.