ZF Industria alimentară

Criza energiei afectează industria alimentară şi coşul de cumpărături va „cântări“ mai mult în 2022

14 dec 2021 Autor: Florentina Niţu

Cheltuielile companiilor din industria alimentară cu utilităţile reprezintă 10-15% din costul de producţie, spun reprezentanţi ai unor companii de profil. În contextul în care preţul energiei a explodat. Ce se va întâmpla cu preţul la raft al produselor?

„Vom trage după noi ultimele trei luni şi vom simţi reculul în primul trimestru din 2022. Tot ce va veni peste trei luni va purta amprenta crizei energetice pe care o trăim în ultima perioada şi scumpirea materiilor prime din ultimele două luni. Iar preţul îl plătim cu toţii, indiferent de mediul social. Alimentele sunt condiţionate de preţul materiei prime, costurile de procesare care conţin energie şi de costurile logistice“, spune Cezar Gheorghe, expert analist şi consultant pentru comerţul cu cereale al Clubului Fermierilor Români.

Preţul energiei a ajuns la un nivel istoric, de circa 2.000 lei/MWh. „La ora actuală singura problemă cu care mă confrunt este impactul scumpirii curentului în costul de producţie. Circa

14-15% din costul de producţie al salamului reprezintă curentul. La începutul anului dădeam 0,7 lei/kWh, iar acum plătesc 1,2 lei/kWh, aproape dublu. Plafonarea preţurilor la energie ar fi indicată, deoarece pentru noi, micii producători, asta înseamnă să mergem înainte“, a spus Simion Tintelecan, fondatorul businessului Carmangeria Pasini din judeţul Cluj.

Mai mult, el spune că este o perioadă în care consumatorul este mai chibzuit şi astfel compania a crescut doar cu 5% preţurile salamurilor anul acesta. „Am ţinut preţurile la acelaşi nivel doi ani, dar acum am fost nevoit să scumpesc, ca să merg înainte“, a menţionat antreprenorul.

„Utilităţile, unde intră apa, energia, gazul, fără materii prime, reprezintă 10% din cheltuielile totale pentru realizarea unui produs“, a afirmat Mircea Todoran, cofondator al Mirdatod Prod, compania din spatele brandului Telemea de Ibăneşti. Compania are două fabrici de producţie de lactate în judeţul Mureş.

 

Ce alte costuri intervin în scumpirea bucatelor de toate zilele

Costul materiilor prime. Acesta a crescut de la îngrăşăminte până la făină. Cultivatorii de cereale susţin că la îngrăşăminte preţurile au crescut de două, trei ori într-un an, dar şi preţurile cerealelor au fost istorice în acest an, iar preţul făinii a crescut chiar şi cu până la 30% de la începutul lui 2021.

În cazul producţiei cărnii, furajul cu care este hrănit animalul deţine între 65 şi 67% din totalul costurilor de producţie ale unui kilogram de carne de porc în viu, iar în cazul cărnii de pasăre nutreţul combinat deţine peste 71%, potrivit informaţiilor fur­nizate de Iani Chihaia, preşedinte al Asociaţiei Naţionale a Fabricanţilor de Nutreţuri Combinate (ANFNC). Acesta este cel mai important cost. Energia, proteina şi fosforul, de asemenea, com­po­nente scumpe ale hranei pentru animale.

Pentru pasăre şi porc, cerealele pot furniza peste 65% din necesarul de energie din hrană, însă, din punct de vedere strict economic, cerealele deţin mai puţin de

35-36% din total costuri cu materiile prime, a spus acesta. Şrotul de soia, în principal, şi uleiurile vegetale deţin împreună aproape 60% din totalul costurilor cu materiile prime.

„Costul forţei de muncă reprezintă circa 65% din totalul costului de producţie. Este o elongaţie a unor cauze arcuite peste perioade de două-trei luni. Iar finalul nu este aici. În lume deja se întamplă alte lucruri. În alte locuri se întamplă deja alte crize ale materiilor prime“, susţine Cezar Gheorghe. Acesta crede că chintesenţa vremurilor pe care le traversăm este zicala chinezească „te condamn să traieşti timpuri interesante“.

 

Parteneri: