ZF Esențial în business

VIDEO ZF Esenţial în business. René Schöb: „Ar trebui să existe mai multe programe precum Start-Up Nation, dar concentrate pe inovaţie, nu pe dezvoltarea unor modele de afaceri existente deja”

Autor: Ioana Matei

05.07.2019, 16:00 148

Ecosistemul românesc de start-up-uri este pe calea cea bună, pe piaţa locală existând mijloacele dezvoltării acestuia, însă pentru atingerea potenţialului maxim este nevoie atât de o schimbare la nivel de mentalitate, cât şi de o implicare mai activă a statului în dezvoltarea acestuia, a declarat René Schöb, Partner KPMG, Head Tax and Legal al KPMG în România, în cea mai recentă ediţie a emisiunii ZF Esenţial în business, realizată de ZF în parteneriat cu KPMG.

„Cred că suntem destul de departe deja, avem acceleratoare, un ecosistem de spaţii de coworking, comunităţi tech în multe oraşe, chiar şi un accelerator ca Spherik cunoscut la nivel regional şi care joacă un rol important chiar şi la nivel european, fonduri de investiţii active în România, aşadar există un ecosistem. Viitorul depinde însă de dezvoltarea unor idei bune care se pot transforma în afaceri cu mai mult de 1-2 angajaţi, care gândesc în afara României în termeni de servicii şi soluţii oferite, care pot schimba lumea din afara ţării”, a observat Schöb.

Din punctul lui de vedere, este necesară şi o implicare mai activă a statului în dezvoltarea unor strategii referitoare la dezvoltarea start-up-urilor: „Statul ar putea fi mai activ în mediul start-up-urilor cu o concentrare mai specifică, nu ca în situaţia programului Start-Up Nation, care este un început, dar care ar putea fi îmbunătăţit. Ar trebui să avem mai multe astfel de programe concentrate pe planuri de afaceri reale, axate mai mult pe inovaţie şi nu pe multiplicarea a afacerilor existente fiindcă altfel se canibalizează businessuri existente deja, ceea ce nu este bine pentru piaţă.”

Partenerul KPMG este de părere că ar trebui să existe o concentrare mai mare pe inovaţie în dezvoltarea următoarelor programe dedicate afacerilor la început: „După cum ştiţi, inovaţia vine mult dinspre universităţi şi cred că statul ar putea susţine prin intermediul acestora ecosistemul de start-up-uri în sectoare mai complexe precum biotehnologia poate sau medicina în general - prin finanţări acordate universităţilor sau altor instituţii care ar putea duce la realizarea unor invenţii reale, care cu siguranţă pot face diferenţa faţă de alte ţări din regiune.”

În ceea ce priveşte, abilităţile de inovare ale românilor, el spune: „Românii sunt oameni inventivi, este în cultura lor, totuşi acest lucru nu ar trebui confundat cu inovaţia - inovaţia este ceva ce ar trebui gândit strategic, prin finanţări ale institutelor, universităţilor, cu mentalitatea de a crea noi locuri  de muncă acolo etc.”.  

În scopul dezvoltării afacerilor la început de drum din domeniul tehnologiei, KPMG în România a dezvoltat anul trecut KPMG Start-up Grow Pad, un accelerator de afaceri dedicat ecosistemului românesc de start-up-uri, în colaborare cu acceleratorul de business Spherik din Cluj. O a doua ediţie a programului urmează să fie organizată anul acesta.

„Am pornit de la ideea că o economie sănătoasă şi în special una în dezvoltare precum a României are nevoie de o coloană vertebrală formată din întreprinderi mici şi mijlocii deoarece acestea sunt flexibile, agile, calităţi de care este nevoie atât în vremurile bune, deoarece cresc mai rapid, dar şi în perioade economice mai puţin bune” descrie René Schöb motivele pentru care KPMG a decis lansarea acestui program.

Prin intermediul acceleratorului de afaceri, compania de consultanţă fiscală şi audit şi-a propus să pună la dispoziţia fondatorilor de start-up-uri cunoştinţele sutelor de experţi care lucrează în cadrul organizaţiei.

„Nu suntem un fond de investiţii, dar pentru noi a fost important să susţinem ecosistemul de start-up-uri prin cunoştinţele pe care le avem, prin conexiunile de business, ne-am propus să oferim mentoratul celor câteva sute de specialişti care lucrează în cadrul organizaţiei fiindcă suntem de părere că putem contribui - cu toată experienţa  noastră, care nu este doar locală, ci şi regională şi internaţională – la dezvoltarea start-up-urilor locale”, a explicat  René Schöb.

În cadrul primei ediţii a programului, au decis să includă în accelerator mai ales start-up-uri tehnologice din axate pe zona de B2B; din aproximativ 100 de aplicanţi, 5 start-up-uri au intrat în programul care s-a derulat pe parcursul a aproximativ 7 luni.

„Fiecare start-up a avut la dispoziţie o echipă de experţi, am definit ţinte pentru ei - unii dintre ei au vrut să accelereze creşterea, alţii au vrut să aibă dovada că produsele lor sunt fezabile, ultima etapă a constat într-un eveniment în care au făcut un pitch pentru produsele lor”, descrie partenerul KPMG modul în care s-a derulat programul.  

Printre start-up-urile incluse în acceleratorul KPMG s-a numărat Nifty Learning, o afacere care şi-a propus să reinventeze modul în care se desfăşoară programele educaţionale ale marilor companii, Jobful.ro, care se axează pe gamificarea căutării de locuri de muncă, ori aplicaţia See You There, destinată comunităţilor de angajaţi din cadrul companiilor.

O parte dintre acestea au fost incluse în cadrul unor acceleratoare de afaceri internaţionale şi au obţinut ulterior şi finanţări. Vor ajunge însă şi la evaluări de miliarde de dolari?

„Din punctul meu de vedere, start-up-urile nu trebuie să devină neaparat unicorni. Pot să devină firme de succes şi dacă se opresc la 20-30 de angajaţi, dar sunt firme stabile, au produse, au clienţi. Cred că pentru economia României aceste start-up-uri sunt la fel de importante ca unicornii. Un lucru este de asemenea clar - un unicorn ca UiPath nu va genera o valoare la fel de mare în România cum s-ar presupune fiindcă unicornii merg în lume, aşadar cred că este important să fie susţinute şi start-up-urile care nu au potenţialul să devină unicorni şi care sunt viitoare firme importante pentru dezvoltarea economică a ţării.”

Pentru cea de a doua ediţie a acceleratorului, René Schöb spune că şi-au propus să fie mai flexibili în ceea ce priveşte start-up-urile alese şi nivelul de dezvoltare a acestora: „Vrem să fim mai agili, anumite start-up-uri se vor putea alătura şi pe parcurs şi ne vom concentra mai mult pe factorul colaborativ: poate dacă avem un start-up va aduce un produs util din zona de fintech, vom merge împreună cu reprezentanţii acestuia spre bănci pentru a le ajuta să rezolve o anumită problemă pe care o au acestea.”

 
 
 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO