ZF English

Povestea unui sculptor cu bisturiu

21.05.2001, 00:00 49



Venus din Milo. Mona Lisa. Maria Antoaneta. Toate au fost, la vremea lor, modele de frumusete feminina. Erau invidiate pentru sanii feciorelnici, ochii sagalnici sau soldurile ademenitoare.

Femeile epocii visau sa arate ca ele. Atunci era imposibil. Astazi, insa, poti avea foarte repede barbia cu gropita a Sandrei Bullock sau buzele pline ale Angelinei Jolie. Chirurgia plastica iti garanteaza succesul.

In incaperea eleganta si luminoasa, un radio model 1960 imprastie o muzica discreta. Pe birou, un laptop si o statueta africana delicata. Un perete este plin cu icoane pe sticla.

Un altul, cu atestate si diplome inramate. Pe toate este trecut acelasi nume: Toma T. Mugea - medic primar in chirurgie plastica si presedintele Societatii Romane de Chirurgie Plastica.



Asistent la Medicina Militara

Cand era elev la Liceul "Andrei aaguna" din Brasov, Toma T. Mugea se gandea sa dea admitere la Facultatea de Constructii Aerospatiale. Era toba de fizica si un abonat al olimpiadelor. Dar, cu un an inainte de bacalaureat, si-a schimbat optiunea. A hotarat sa urmeze medicina.

A dat admitere la Facultatea de Medicina din Bucuresti in 1971 si a fost admis. S-a obisnuit destul de repede cu viata de student medicinist si cu disectiile pe cadavre. S-a apucat chiar si de fumat, pentru a nu mai simti mirosul de formol care ii intrase in haine.

Mai tarziu, s-a lasat. In primii ani, nu era hotarat ce specialitate sa urmeze. S-a decis in anul V: chirurgie. Motivatia a fost foarte simpla: "In medicina interna, te increzi in fabrici si prospecte medicamentoase. Pe baza lor, astepti un rezultat medical. Chirurgia e mai onesta. Legatura dintre ceea ce faci si rezultat este mai stransa, iar raspunderea mai mare".

Dupa terminarea a trei ani de practica in spital, ca intern, a ajuns asistent universitar la Catedra de Chirurgie in Campanie a Facultatii de Medicina Militara. Dupa alti trei ani, tocmai cand trebuia sa isi dea confirmarea, facultatea s-a desfiintat. A fost nevoit sa o ia de la capat.



Lupta pentru doctorat

Incapatanat, Toma T. Mugea nu a renuntat. A dat admitere pentru secundariat si a iesit primul din 1.500 de candidati. Secundariatul l-a facut la profesorul Oancea, iar in 1983 a fost trimis la profesorul Agrippa Ionescu. Aici a facut pentru prima oara cunostinta cu chirurgia plastica. Noua specialitate i se potrivea ca o manusa.

La sfarsitul secundariatului, a ales cea mai buna destinatie la care avea acces: Spitalul Militar din Cluj. "Daca cineva vroia sa ramana in Bucuresti, n-ar fi fost imposibil. Unul dintre colegii mei, de exemplu, picase examenul, dar a fost oprit in Capitala si avansat in grad la Spitalul Militar. Se putea. Dar nu si in cazul meu", isi aminteste Toma T. Mugea.

Neavand incotro, a luat calea Clujului. Aici a incercat din rasputeri sa isi dea a doua specialitate in chirurgie plastica, dar nu i s-a aprobat. In februarie 1989, Ministerul Sanatatii, dupa opt ani de pauza, a scos la concurs un loc pentru doctorat.

"Printre contracandidati era ginerele ministrului Sanatatii si finul unui profesor universitar din Bucuresti. Dupa desfasurarea examenului, trebuia dat rezultatul pe loc. Au trecut insa doua saptamani si, dintr-un loc, s-au facut trei. Reusisem si eu si ceilalti doi", povesteste Toma T. Mugea.



Perioada engleza

In 1990, i s-a oferit posibilitatea sa plece pentru o luna la Edinburgh, in Scotia, intr-un schimb de experienta. Superiorii l-au refuzat, pe motiv ca nu va reveni in tara. ai-a dat demisia si a plecat in insula. Aici l-a cunoscut pe Anthony Watson, presedintele Societatii Britanice de Chirurgie Plastica.

Impresionat de talentul romanului, britanicul i-a sugerat sa se inscrie la o bursa pe sase luni. Pe timpul bursei, Mugea a mai participat la un concurs al Societatii Britanice de Chirurgie Plastica.

"Eu m-am prezentat cu un eseu despre vindecarea plagii arse, care era o parte preliminara din lucrarea mea de doctorat. Concursul era deosebit de serios. Lucrarea care participa la concurs era intr-un plic, iar numele candidatului intr-altul. Acesta se desfacea abia dupa stabilirea castigatorului.

Lucrarea mea a intrunit laurii concursului. Nefiind britanic, nu mi-au putut da premiul de 300 de lire si atunci mi-au oferit o alta bursa de un an, cu drept de lucru in Birmingham", isi aminteste chirurgul. Cand s-a intors din Anglia, in 1992, era membru al Societatii Britanice de Chirurgie Plastica.



Despartirea de Bucuresti

Invatase tot ce se putea invata in acel domeniu, incepand de la implanturi si terminand cu liposuctiile. Avand cea mai bogata experienta in chirurgia plastica din Romania, a fost solicitat de profesorul Agrippa Ionescu la Bucuresti, ca sef de lucrari si de sectie. A acceptat.

"Dupa trei luni, au inceput neintelegerile. Profesorul avea niste idei, eu altele. Locuiam la el acasa, dar am fugit si am dormit pe jos, in spital. Nu ma mai lasa sa operez, sub diverse motive: ba ca nu e loc la sala, ba ca e prea tarziu. Intr-un an facusem doar 15 operatii", povesteste chirurgul.

Satul de sicane, in decembrie 1993 s-a mutat la Cluj. Ajuns aici, a luat hotararea care avea sa-i schimbe viata: sa-si deschida propria clinica de chirurgie plastica. Asa a aparut, pentru inceput pe hartie, primul "sereleu" din tara cu profil chirurgical.

Timp de cativa ani, a incercat din greu sa puna clinica pe picioare. Nu reusea. "Avand un sentiment de frustrare si neimplinire profesionala, mi-am depus actele pentru plecarea definitiva in Canada.

Consulul, impresionat de dosarul meu, mi-a spus la interviu: . Dar n-am putut. Indiferent unde te duci, tot strain esti", isi continua istorisirea Toma T. Mugea.

Ideea de a face clinica a prins si mai mult contur dupa o vizita la un congres in Viena. Prietenii pe care si i-a facut acolo l-au incurajat in demersurile sale. Intr-un final, la inceputul lui 1996, a inchiriat un spatiu intr-un bloc din cartierul clujean Gheorgheni. L-a avut ca asociat pe Claudiu Margineanu, caruia in decembrie 1996 i-a luat locul Andrei Martin.

In 9 mai 1996, in clinica Med-Estet s-a facut prima operatie estetica: o lipoaspiratie. Parteneri de interventie i-au fost pionierul acestei metode, profesorul francez Pierre Fournier, englezul Anthony Erian, primul presedinte al Academiei Europene de Chirurgie Estetica, si germanul Ziya Saylan, actualul presedinte al Academiei. Operatia a fost un succes. Dupa doua zile, pacientul a putut parasi clinica. De atunci, la Med-Estet au fost efectuate peste 1.500 de operatii.



Peste 50 de operatii pe luna

De-a lungul anilor, Toma T. Mugea a facut toate operatiile plastice posibile: lipoaspiratii, implanturi mamare, chemical peeling, chirurgie estetica a sanului, a fetei etc. Nu a acceptat insa doua solicitari.

"Pana acum, am refuzat doar doua persoane care doreau sa-si schimbe infatisarea. Am spus , pentru ca cine vrea sa semene cu Charles Bronson ori nu e normal psihic, ori e urmarit de Politie si e bine sa nu te pui cu el". In rest, e deschis tuturor cererilor. Cei care trec pragul clinicii stiu ca acolo guverneaza un principiu de baza: "Operatiile sunt de cea mai inalta calitate. Iar calitatea costa".

Clinica Med-Estet a inceput cu un capital social de 100.000 de lei si cu doi angajati. Astazi are 20 de salariati, iar valoarea dotarilor materiale este de peste 200.000 de dolari.

Poate adaposti opt pacienti peste noapte si, in cazuri deosebite, zece. La inceput, aici se efectuau in jur de 15-20 de operatii pe luna. Acum, in majoritatea lunilor, numarul lor depaseste 50, chiar daca un implant mamar, de exemplu, costa in jur de 2.500 de dolari. Cifra de afaceri anuala este de aproximativ 1,5 miliarde de lei.

Inceputul a fost insa mai dificil. "Nu am avut nici un consilier in probleme de afaceri. Nu am avut un plan de dezvoltare sau o strategie de publicitate. Ne-am facut reclama pas cu pas, ieftina si la posturile de radio locale. Nu aveam bani pentru a plati 2-3.000 de dolari pagina de publicitate intr-o revista.

Culmea era ca daca nu aveai activitate, bancile nu-ti dadeau credit pentru reclama. Iar noi aveam nevoie de publicitate pentru a avea activitate. Am adus bani de acasa, mi-am vandut masina, casa, am imprumutat ca sa putem sa incepem treaba", isi aminteste chirurgul.

Incet-incet, lucrurile au inceput sa curga. "Una dintre cele mai bune decizii a fost cand am luat niste bani imprumut si ne-am facut reclama in . Rezultatul a venit neasteptat de repede si a fost foarte bun", spune el.

Dar cea mai buna reclama au fost pacientii. Multumiti de rezultatele operatiilor, acestia au povestit prietenilor si lumea a inceput sa se adreseze cu incredere clinicii.

Cea mai grea operatie pe care a facut-o doctorul Mugea a fost o reductie mamara la o adolescenta de 17 ani. "Era fiica unui deputat si avea o gigantomastie pe un fond de sensibilitate glandulara. Sanii ii ajungeau pana la talie. Tatal ei vroia initial sa o duca in Germania.

Acolo platea mult mai mult si trebuia sa stea in spital trei saptamani. Cand a auzit ca aici plateste in jur de 25 de milioane si dupa doua zile poate parasi clinica, a fost stupefiat si a anulat planificarea in Germania", isi aminteste el.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO