Mihnea Chis si Ioan Grecu sunt proprietarii singurului dirijabil din Romania. Tinerii folosesc zeppelinul pentru a face publicitate firmelor care-i solicita. Aparatul a survolat, in august 1999, orasul Ramnicu-Valcea, unde mii de oameni se adunasera sa admire eclipsa de soare.
Aflati cu treburi prin Germania, acum patru ani, aradenii Mihnea Chis si Ioan Grecu, niste impatimiti ai zborului, au avut prilejul sa vada pe viu, pentru prima oara in viata lor, o intreaga flota de baloane publicitare.
In mintile lor a incoltit imediat o idee indrazneata: ceea ce merge in Germania, o tara suprasaturata de publicitate, de ce n-ar merge si-n Romania?
Pentru 15.000 de marci, aparatul si-a schimbat nationalitatea
In lunile care au urmat, eforturile celor doi aradeni de a achizitiona un balon au dat gres, din cauza preturilor uriase, pe masura gigantilor cu heliu.
Salvarea a venit insa de la un alt "monstru" zburator: intr-un hangar din Germania, uitat de lume si de vant, langa niste avioane de vanatoare, zacea un dirijabil dezumflat si cu motorul prafuit.
Pentru 15.000 de marci, zeppelinul si-a schimbat nationalitatea din germana in romana si si-a luat zborul catre Arad. Au urmat o serie de contracte de publicitate in intreaga tara. Sute de mii de romani si-au sucit gaturile dupa imensul dirijabil cu reclame ce naviga lenes deasupra oraselor.
Zborul care a consacrat singurul zeppelin din Romania a fost insa cel facut cu prilejul eclipsei din 1999, cand in nacela, pe langa pilot, a urcat si un cameraman Pro TV.
Prin ochiul aparatului de filmat, milioane de telespectatori au putut sa vada atunci musuroiul de oameni stransi in centrul orasului Ramnicu-Valcea, punctul de maxima vizibilitate a eclipsei.
"Zeppelinul nostru este singurul dirijabil din Romania. In toata lumea exista aproximativ 50 de dirijabile, din care majoritatea sunt folosite in scopuri de cercetare", spune Mihnea Chis.
O ora de reclama cu dirijabilul costa intre 400-500 de dolari.
Luat de vant
In acelasi an al eclipsei, Ioan Grecu a trecut si prin singurele momente de cumpana din cariera sa de pilot de dirijabil. Prezent la Arad pentru a onora un contract de publicitate cu ocazia unui targ agroalimentar de la Sala Polivalenta, zeppelinul a fost prins de o rafala de vant si s-a ridicat brusc in aer, indreptandu-se hotarat spre Timisoara, cu Grecu in nacela, lipsit de orice control asupra aparatului.
De la sol, Mihnea Chis a pornit intr-o viteza draceasca, cu masina, pe urmele aparatului. Problemele adevarate aveau sa apara insa de-abia la aterizare, intrucat, din cauza imensului volum al voalurii, dirijabilul trebuia pironit cu franghii de pamant de mai multi oameni deodata.
Cand masina urmaritorilor a ajuns la locul aterizarii - in plin camp - Grecu se lupta cu indarjire de vreo 20 de minute sa fereasca voalura de flacara de propan, care are rolul de a incalzi aerul din balon. Aceasta a fost singura peripetie a pilotilor aradeni la bordul dirijabilului.
De cateva saptamani, cei doi tineri si-au deschis o scoala de parapante, incercand sa contamineze cu microbul zborului si alti aradeni.
Ca un trabuc imens
Primul dirijabil din istorie, LZ-1, a fost opera contelui german Ferdinand von Zeppelin, care a cheltuit, in 1900, cea mai mare parte din averea familiei sale pentru construirea unui aparat zburator de forma unui trabuc imens.
Intentia contelui era sa creeze un aparat militar capabil sa zboare cu o viteza considerabila si sa iasa nevatamat dintr-un baraj de foc inamic.
Visul sau s-a realizat o data cu izbucnirea primului razboi mondial, cand dirijabilele contelui au bombardat sub adapostul intunericului atat Parisul, cat si Londra. Un veac mai tarziu, lasate mult in urma de catre industria aeronautica, dirijabilele au ajuns sa fie folosite doar in scopuri publicitare si de cercetare.
Dezastrul Hindenburg
Probabil cel mai cunoscut dirijabil din istorie a fost LZ-129 Hindenburg, mandria aviatiei celui de-al Treilea Reich, care pe data de 6 mai 1937, aflat intr-o calatorie din Europa in Statele Unite, s-a prabusit in localitatea Lakehurst din New York. In cateva minute, 35 de oameni au ars de vii in flacarile imensului dirijabil.
Supozitiile in legatura cu cauzele accidentului au tinut luni in sir prima pagina a tuturor ziarelor. Variantele cele mai vehiculate au fost distrugerea balonului de catre un fulger si chiar sabotarea aparatului de catre dusmanii Fuhrerului Germaniei naziste, Adolf Hitler.
In 1997, oamenii de stiinta de la NASA au descoperit adevarata cauza a dezastrului: dintr-o inexplicabila eroare tehnica a constructorilor germani, voalura dirijabilului fusese confectionata dintr-un material extrem de inflamabil care luase foc in urma frecarii cu aerul.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
