ZF Ecosistemul Marketplace. Ce echipamente sportive şi-au cumpărat românii în pandemie?

Retailerul sportiv Hervis, parte a grupului austriac Spar, prezent cu 38 de magazine fizice în România, dar şi printr-o prezenţă online prin intermediul platformei marketplace a eMAG şi printr-un site propriu, a înregistrat pe fondul pandemiei o scădere a vânzărilor de circa 20% anul trecut, de la 250 mil. lei în 2019.

„Brandul Hervis este unul eminamente brick&mortar, dar online-ul reprezintă un canal foarte important şi anul 2020 a demonstrat că dezvoltarea acestui canal este esenţială. În cadrul companiei dezvoltăm conceptul de omnichannel, îmbinarea celor două medii, online şi offline”, a spus în cadrul celei mai recente ediţii a emisiunii ZF Ecosistemul Marketplace Constantin Fetica, e-Commerce manager al Hervis.

Retailerul decis să între în online prin platforma marketplace a eMAG în urmă cu şase ani, iar la aproximativ un an şi jumătate au lansat şi magazinul propriu online.

„Am observat că semnalele venite din comportamentul consumatorului din marketplace uneori sunt puţin diferite - dacă în eMAG Marketplace apare un interes către articolele sportive dedicate sporturilor individuale, pe site-ul propriu, clienţii sunt orientaţi către articole din zona de leisure, iar în magazine sunt orientaţi mai degrabă către echipamente.”

Adaugă că Hervis, fiind un business axat mai ales pe magazinele fizice, a înregistrat scăderi de vânzări în pandemie  „Chiar dacă online-ul a înregistrat creşteri frumoase, nu a completat scăderile înregistrate de magazinele fizice. Numărul de comenzi a crescut simţitor, setea oamenilor pentru sport a fost prezentă, iar după lockdown am sesizat bucuria cu care s-au întors în magazine.”

În 2019, la nivel de companie, au înregistrat o cifră de afaceri de 250 de milioane de lei, iar estimarea pentru anul trecut se referă la o scădere de circa 20%: „Sperăm că oficial scăderea va fi mai mică de 20%”. În ceea ce priveşte structura vânzărilor, Constantin Fetica spune că marketplace-ul ajută mult online-ul şi variază între 15 şi 20% ca pondere în vânzările din online.

Unde cumpără însă clienţii mai mult? „Hervis este un business puternic influenţat de vreme, în funcţie de cele trei canale, câteodată bonul din magazine poate depăşi bonul din online şi invers, un bon mediu la biciclete este clar mai ridicat decât în cazul îmbrăcămintei.”

Referitor la penuria mondială de piese de biciclete, Fetica spune că într-adevăr, furnizorii de componente nu au reuşit încă să revină la un nivel ridicat de producţie şi observă un interes crescut pentru acest tip de produse, cerere care speră că va putea fi acoperită. „Din fericire nu au existat comenzi pe care să nu le putem onora, am gestionat destul de bine situaţia.”

Cu cât a crescut preţul bicicletelor în noul context?

 „Pe lângă această penurie a componentelor, s-au mai adăugat costuri legate de transport – respectiv costurile cu containerele venite de peste ocean - preţul pe container a crescut până la şase ori, evident creşterea preţului în preţul bicicletei nu a fost de asemenea anvergură, ci aproape insesizabilă.”

În pandemie însă, a observat că a existat o cerere semnificativă pentru două tipuri de produse - articolele pentru yoga, greutăţi, fitness – articole sportive dedicate sporturilor individuale şi, nu în ultimul rând pentru zona de leisure, pentru echipamente de stat în casă.

În ceea ce priveşte preţurile, spune că acestea diferă în funcţie de nevoile oamenilor: „În principal oamenii preferă articole care răspund unei nevoi, dacă mă refer la un pantof de alergare, acesta poate să aibă un preţ cuprins între 200 şi 400 de lei, cei care caută performanţă vor merge către un pantof cu caracteristici tehnice care aduc şi un preţ mai ridicat, de 500-600 lei”.

Cumpără sau nu mai mult românii decât alte state? „Asta ţine de o filosofie a sportului care în ţările vestice este mai dezvoltată. Un cumpărător din Austria va căuta mai degrabă performanţă şi este mult mai axat către sport. Conform unei statistici, în România, până în 10% din populaţie îşi doreşte să facă sport activ, în ţările vestice, procentul este de 30-40%. Românii cumpără, dar nu la nivelul preţurilor vestice şi cu siguranţă nu cumpără articole dedicate sporturilor de performanţă, este o nişa în România şi încercăm să schimbăm orientarea clienţilor în această direcţie.”