ZF Deschiderea de astăzi la Bursă. Althea Spinozzi, Saxo Bank: Fundalul economic al României este extrem de rezilient. Problemele pot apărea însă din sfera politică

♦ În contextul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu, randamentele obligaţiunilor nu vor scădea, riscul de inflaţie fiind mai mare.

Când vine vorba de pieţe de fron­tieră, aşa cum este România, trebuie să ne uităm la obligaţiuni de cea mai bună calitate, titluri cu investment grade, adică rating de performanţă care indică un risc relativ scăzut de neplată. Un investitor care cumpără un bond românesc denominat în euro, cu maturitate de 10 ani, circa 6% randament şi nu îl vinde, poate primi şi 6% dobândă în fiecare an până când instrumentul ajunge la scadenţă. Care sunt riscurile la obligaţiunile româneşti?

„Când mă uit la România, cred că fundalul economic este extrem de rezilient, ţara având cea mai mare creştere PIB din Europa. Aveţi un ra­port datorii-PIB de sub 50%, iar şomajul este aşteptat să scadă constant în următorii trei ani. Problemele pot veni însă din sfera politică. Când ne uităm la pieţele de frontieră şi cele emergente, diferenţa este dată de modul în care guvernul tratează cu alte guverne din UE şi alte părţi, cât şi de modul în care se uită la datorii şi cheltuieli în politica fiscală“, a spus Althea Spinozzi, senior fixed income strategist al Saxo Bank, în emisiunea ZF Deschiderea de astăzi.

Althea Spinozzi s-a alăturat danezilor de la Saxo Bank în 2017. Munca ei este să monitorizeze piaţa obligaţiunilor, de la titluri de stat la bonduri corporative. Încearcă să găsească valoare, să înţealegă unde se află oportunităţile şi riscurile, pentru a oferi o perspectivă mai bună privind poziţionarea investiţională în actualul peisaj macroeconomic. Despre România, ea spune că este o ţară care îşi plăteşte datoriile.

„Sunt italiancă. Sfera politică din Italia este destul de volatilă, însă tot aş cumpăra obligaţiuni guvernamentale italiene, deoarece executivul nu are niciun interes în a nu-şi plăti datoriile. Când mă uit la istoricul României, văd o ţară care vrea să îşi plătească datoriile. Să ne amintim de austeritatea din România anilor 1980, dată de faptul că se voia plătirea datoriilor la FMI înainte de termen. Nu cred că România prezintă multe riscuri. Din contră, poate oferi oportunităţi. Randamentele la obligaţiunile în euro sunt peste 6%“, adaugă ea.

Strategul Saxo Bank a scris recent un articol în care a semnalat faptul că, în contextul unei escaladări a conflictului din Orientul Mijlociu, randamentele obligaţiunilor nu vor scădea. Din contră, vor urca, întrucât riscul reprezentat de inflaţie este mai mare decât în urmă cu o săptămână. Sunt atractive titlurile cu scadenţe scurte.

„Suntem martorii unuia dintre cele mai mari momente de cotitură din istorie. Obligaţiunile reprezintă acum o alternativă la piaţa acţiunilor, care uneori este supraevaluată. Unele companii se confruntă cu scăderi, iar dividendele nu mai sunt garantate. Este aproape imposibil de prezis care va fi randamentul pe piaţa de acţiuni, însă prin obligaţiuni poţi avea garantat 5%. Credem că portofoliul ar trebui concentrat acum mai mult pe obligaţiuni“, afirmă Althea Spinozzi.

Ce a mai declarat Althea Spinozzi în timpul emisiunii:

De la o zi la alta, piaţa realizează că lucrurile se pot schimba destul de rapid. Toată lumea se uita la inflaţie, care coboară de ambele părţi ale Atlanticului, apoi ne trezim într-o sâmbătă dimineaţă şi este război în Orientul Mijlociu.

La o săptămâna după ce a început conflictul Israel-Hamas, piaţa obligaţiunilor a încercat să urce, existând cerere din partea investitorilor pentru titluri de scadenţa lungă, considerate mai sigure.

Totuşi, bondurile pe zece ani nu au reuşit să scadă sub 4,5%, iar acum vedem că randamentele cresc tot mai rapid. Motivul este că, deşi războiul implică nevoie de active sigure, înseamnă şi cheltuieli fiscale mai mari.

Dacă SUA şi Europa de Vest vor să susţină Israelul, vor trebui să îşi majoreze cheltuielile. Pentru a face asta, trebuie să îşi crească expunerea pe titluri de stat americane şi europene.

Nu putem să excludem nici varianta în care războiul se extinde şi perturbă piaţa mărfurilor, ceea ce riscă să ducă în sus preţurile mărfurilor mai mult decât ne-am aşteptat, mai ales în Europa. De exemplu, preţurile gazelor naturale pot afecta cererea şi oferta, crescând astfel riscul inflaţiei.

Piaţa obligaţiunilor ne spune aşadar că, în contextul unei escaladări a conflictului din Orientul Mijlociu, randamentele obligaţiunilor nu vor scădea. Din contră, vor urca, întrucât riscul reprezentat de inflaţie este mai mare decât în urmă cu o săptămână.

În ultimul an şi jumătate, politicile monetare s-au concentrat mult pe reducerea inflaţiei. Dacă există o revenire a inflaţiei, băncile centrale de ambele părţi ale Atlanticului vor continua să majoreze ratele dobânzilor pentru a reduce creşterea preţurilor.

Este însă la fel de rău dacă nu fac asta şi dobânzile rămân mai mult timp la aceste niveluri. Vedem un mediu al dobânzilor pe care pieţele nu l-au mai avut de dinainte de criza financiară globală.

Avem cele mai mari randamente din 2007 încoace. Realist vorbind, dacă Rezerva Federală şi BCE rămân pe „hold“, înseamnă că randamentele pe termen lung trebuie să se ajusteze în sus. Trebuie să fie peste rata dobânzii fondurilor federale şi peste rata depozitelor BCE. De aceea, în ultimele săptămâni, am văzut o înclinare „bear“ a curbelor randamentelor şi nu una de tip „bull“.

Ce se întâmplă acum privind curba randamentelor este foarte diferit de ceea ce se întâmplă pe termen lung. Băncile centrale au atins un punct sensibil: ar putea fi reticente cu privire la noi majorări de dobânzi deoarece nu vor să afecteze economia, dar nici nu vor să se oprească, întrucât încă există riscul inflaţiei.

Perspectivele pe termen lung ale curbei randamentelor sunt însă extrem de sensibile cu privire la decizia Fed de a nu mai cumpăra obligaţiuni. Perspectivele par sumbre din cauza relaxării cantitative.

Nu putem să uităm nici faptul că investitorilor japonezi le convine mai degrabă să cumpere bonduri guvernamentale japoneze decât titluri americane sau europene, aşa că piaţa vede acum multă presiune la vânzare. De aceea cresc randamentele. Titlurile cu scadenţe scurte sunt mai atractive.