ZF Deschiderea de astăzi. Despre scăderile pe fondurile de obligaţiuni, scumpiri şi investiţii în ESG. Horia Braun, CEO, Erste AM: Destul de multe veşti rele sunt deja incluse în preţurile acţiunilor

Cu scăderi ale randa­mentelor pe fondurile de obligaţiuni, care au dus la retrageri de circa 3,5 mld. lei de la începutul acestui an la nivelul industriei de fonduri mutuale, şi cu rezultate financiare ale unor companii cu costuri puternic în creştere din cauza inflaţiei, mulţi investitori se întreabă cum va fi toamna acestui an dar mai ales cum vor trece iarna în contextul situaţiei complicate din est. Deci cum va fi finalul anului?

„Depinde mult de cum va evolua situaţia din sectorul de energie şi dacă într-adevăr vom avea sau nu o anumită penurie de gaze şi nu neapărat la nivelul României, ci la nivel de Europa. Încă suntem integraţi în economia europeană şi depindem destul de mult de aceasta. Într-un scenariu să zicem mai pesimist probabil că Europa se va confrunta cu cu stagflaţie“, spune Horia Braun, CEO al Erste AM, administrator de fonduri mutuale cu circa 104.000 de investitori şi active de aproximativ 5 miliarde de lei.

Pe de altă parte destul de multe veşti rele sunt deja incluse în preţul pe pieţele internaţionale, continuă el.

„Poate de asta am şi văzut creşteri la începutul săptămânii pentru că pesimismul era poate un pic exagerat“.

Bursele la nivel mondial au început un săptămână cu creşteri puternice, chiar până la 2% la Frankfurt, Paris, iar Wall Street a urcat cu până la 1%. Marţi după-amiază creşterile erau mai temperate, investitorii aşteptând citiriea inflaţiei de peste Ocean.

„Am putea să vedem şi surprize plăcute în sensul în care criza energetică să nu fie atât de acută. Sunt multe necunoscute dar faţă de prima jumătate a anului mi se pare că riscurile sunt mai echilibrate şi că am putea vedea şi surprize în sensul scăderii inflaţiei pentru că am văzut deja în Statele Unite inflaţia a început să scadă şi această ştire a avut un impact asupra pieţei“, spune Horia Braun.

Din cauza scumpirilor din economie preţurile obligaţiuni au scăzut în contextul în care aşteptările de majorare de dobânzi, care se fructifică prin deciziile băncilor centrale, inclusiv la BNR, îi determină pe investitori să ceară o primă de risc ceea ce pune presiune pe instrumentele cu venit fix. Practic o legătură inversă: când dobânzile cresc, preţurile obligaţiunilor scade şi vice-versa. De aceea au apărut şi retrager din aceste fonduri, în cazul Erste fiind vorba de circa 1 mld. lei.

„Fluxurile de la începutul anului au fost negative, circa 1 miliard de lei. În sens negativ în contextul sigur declanşării războiului şi a sentimentului negativ din acea perioadă şi a evoluţiei destul de volatile a pieţelor financiare în special impactul pe care l-a avut ciclul de creştere de creşteri de dobândă“. Ce trebuie să ştie cei care sunt investitori în fonduri de obligaţiuni?

„Pentru investitorii în obligaţiuni este dificil de perceput această corelaţie inversă care există între creşterea dobânzilor şi scăderea preţurilor. Încă nu suntem obişnuiţi cu această această evoluţie şi ca atare scăderile care au existat la nivel de obligaţiuni au fost mai puţin înţelese şi de aici fluxurile mai mai semnificative de ieşire“. Dar unde s-au dus banii?

„Nu avem cifre precise însă bănuiala noastră este că o mare parte din aceste din aceste retrageri se duc culmea tot tot în zona de instrumente cu venit fix, în titluri de stat emise de Ministerul Finanţelor sub forma programelor Tezaur sau Programul Fidelis şi posibil şi depozite unde ratele dobânzilor au început să crească“.