ZF Deschiderea de astăzi la Bursă. ZF Deschiderea de Astăzi. Cristian Popa, CFA, membru al consiliului de administraţie al BNR: Comitetul de supraveghere al BNR va reanaliza în iunie recomandările către băncile comerciale de a nu distribui dividende din profituri

Banca Naţională a României (BNR), prin comitetul de supraveghere, va reanaliza în luna iunie a acestui an recomandările către băncile comerciale de a nu distribui dividende din rezultatele nete ale anului 2022. „Când condiţiile vor permite probabil această recomandare va fi retrasă“, spune Cristian Popa, CFA, membru al consiliului de administraţie al BNR.

Aceste recomandări ale Băncii Naţionale vin pentru a întâri poziţia de lichiditate a instituţiilor de credit în contextul în care creşterea dobânzilor pune presiune pe titlurile de stat din portofoliile băncilor. Până acum, din rezultatele pentru 2022, BRD a afirmat că nu va propune acţionarilor dividende, pe fondul acestor recomandări.

„Această măsură a fost emisă şi de CNSM (Comitetul Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială), prin care instituţiilor de credit li se recomandă să nu distribuie dividende şi să realizeze analize în ceea ce priveşte capacitatea lor de a distribui dividende. Există o recomandare din partea Băncii Centrale în această privinţă, care vine în contextul în care creşterea dobânzilor creează tensiuni în portofoliile băncilor comerciale de titluri de stat – vorbim de acea marcare la piaţă, care poate duce la erodarea poziţiei de capital a băncilor. Este o măsură de precauţie, nu un semnal de alarmă. Credem că este precaut să recomandăm băncilor acest aspect“, spune Cristian Popa, CFA, membru al consiliului de administraţie al BNR, la emisiunea ZF Deschiderea de Astăzi din 20 februarie 2023.

Această recomandare nu are impusă o limită de timp. Când condiţiile vor permite, precizează el, probabil aceasta va fi retrasă. Comitetul de supraveghere al BNR, deta­liază Popa, a programat o întâlnire în luna iunie a acestui an pentru a reanaliza situaţia.

Pentru Bursa de Valori Bucureşti, afirmă Cristian Popa, va conta foarte mult când vor începe să scadă dobânzile. El crede că este prematur să se vorbească acum despre reducerea de dobânzi pentru că, mai întâi, trebuie să se vadă o scădere a inflaţiei, astfel încât aceasta să ajungă la niveluri care să egalizeze ratele de dobândă. „Trebuie să vedem măcar rată de dobândă reală zero.“

În această perioadă, atât pieţele de acţiuni, cât şi cele de obligaţiuni au fost destul de optimiste, mai spune el, astfel că se observă capitaluri care au venit către România şi care au cumpărat titluri de stat în cantităţi destul de mari.

Dacă inflaţia ar coborî relativ repede, pieţele probabil ar avea şi dobânzi mai mici şi, în consecinţă, active mai mari, crede acesta.

„Viitorul este însă greu de prezis, mai ales în condiţiile de incertitudine actuală. Avem un război la graniţa ţării. Peste tot există această întrebare – unde se va stabiliza inflaţia. Sunt factori structurali care indică rate ale inflaţiei mai ridicate.“

Totuşi, un aspect pozitiv din ultima perioadă, menţionează el, este iarna blândă. O iarnă caldă, explică acesta, înseamnă energie mai ieftină, deci o rată a inflaţiei mai redusă. Astfel, afirmă Popa, iarna caldă ajută atât la rata inflaţiei, cât şi la preţul activelor.

Pe de altă parte, BNR a avut unsprezece şedinţe consecutive de întărire a politicii monetare, care au avut loc pentru că băncile centrale din toată lumea reacţionează la şocul inflaţionist. În cea mai recent şedinţă, din 9 februarie, dobânzile nu au mai fost crescute.

„Avem o primă şedinţă în care consiliul de administraţie a hotărât menţinerea ratelor de dobândă. Condiţiile economice s-au shimbat, prognoza noastră de inflaţie arată că vom vedea mai degrabă presiuni dezinflaţioniste“, afirmă acesta.

Cea mai nouă prognoză a BNR cu privire la inflaţie arată că aceasta va ajunge, la finalul anului acesta, la 7%, iar la finalul anului următor, la 4,2%.

Dacă până acum inflaţia creştea din cauza preţurilor la energie şi a şocurilor din lanţurile de aprovizionare, ambele legate de războiul din Ucraina, mai spune el, acum preţurile la energie au început să scadă şi contribuie la coborârea ratei inflaţiei.

În plus, există şi un efect de bază, subliniază acesta, care este dat de faptul că nemaicrescând preţurile cu aceeaşi rată, rata inflaţiei începe să scadă.