Adrian Codîrlaşu, CFA: Luna trecută, inflaţia din SUA a dus la un raliu al activelor pe pieţele internaţionale. Pe viitor, atâta timp cât inflaţia nu se reduce, n-au cum să scadă şi mai mult randamentele titlurilor de stat

♦ Probabil doar randamentele titlurilor de stat denominate în dolari vor bate inflaţia în următorul ciclu economic, spune analistul.

Datele publicate luna trecută privind indicele preţurilor de consum din Statele Unite au redus numărul prognozelor conform cărora Fed – banca centrală americană – va creşte ratele dobânzilor în aceeaşi manieră agresivă de anul acesta, generând astfel o serie de creşteri pe active la nivel global, idee sugerată de altfel şi de datele publicate săptămâna aceasta.

Privind însă în perspectivă, cât timp inflaţia nu va oferi semne clare de încetinire, randamentele titlurilor de stat nu pot înregistra scăderi considerabile, spune Adrian Codîrlaşu, vicepreşedintele asociaţiei de analişti financiari CFA.

„În noiembrie, randamentele ajunseseră şi la 9,75% pentru titlurile de stat, deci o rată extrem de ridicată. Au venit ştiri pozitive privind inflaţia din Statele Unite, ceea ce a generat un raliu la nivel global, inclusiv în România“, argumentează Adrian Codîrlaşu, prezent în cadrul ediţiei din 14 decembrie a emisiunii ZF Deschiderea de Astăzi.

„Acest lucru ar fi principala cauză a creşterii de valoare a titlurilor şi, în general, a activelor pe pieţele internaţionale. Scăderea inflaţiei în SUA a redus estimările de creştere a ratelor dobânzilor la dolar.“

El consideră că, maximul pe inflaţie poate fi atins luna aceasta în Europa şi Uniunea Europeană, după ce, în Statele Unite, indicele preţurilor de consum a scăzut de la 7,7% la 7,1% în noiembrie, peste aşteptările pieţei.

„Pe viitor, atât timp cât inflaţia nu se reduce semnificativ, n-au cum să scadă şi mai mult randamentele titlurilor de stat, care sunt determinate de inflaţie. Trebuie să ne gândim care este randamentul şi care este inflaţia anticipată. Cu un randament de 5% şi inflaţie anticipată de 10%, investiţia nu are sens. Este ceea ce descrie manualul de finanţe comportamentale drept iluzie monetară”, continuă analistul.

De altfel, aici se poate observa principala problemă din portofoliul fondurilor de pensii, explică Adrian Codîrlaşu.

„60% din activele lor sunt titluri de stat, văzând acum cât de riscante sunt. Probabil că titlurile de stat nu vor bate inflaţia în următorul ciclu economic. Singurul loc unde s-ar putea întâmpla asta ar fi pe dolar.”

Alte declaraţii:

Probabil, Fed-ul va majora ratele dobânzilor cu mai puţin de 75 de puncte de bază, cel mai probabil cu 50 de puncte de bază. Va fi important însă şi mesajul de după şedinţa de politică monetară. Pieţele se aşteaptă ca mesajul să fie unul de temperare a agresivităţii Fed în ceea ce priveşte ridicarea ratelor dobânzilor.

În România, dimpotrivă, am avut o inflaţie care a atins un nou maxim pe acest ciclu de creştere a preţurilor, aproape 17%. Acelaşi lucru se întâmplă şi în Uniunea Europeană. Probabil că maximul va fi atins în România şi UE în acest trimestru. Segmentul de bunuri alimentare, pe plus cu 21%, a condus la această creştere.

Ce se întâmplă în Europa diferit de Statele Unite? În SUA, în momentul în care s-au transferat preţurile mari de la petrol în combustibil, s-au transferat instant, însă la fel a şi dispărut efectul de bază. În UE, taxele sunt extrem de mari şi transferul nu este atât de vizibil ca în SUA şi se întinde mai mult. De asemenea, în Europa a fost şocul în ceea ce priveşte preţul gazului metan. Între timp, a mai scăzut, dar durează până se transferă în preţurile bunurilor industriale.

Preţul ridicat al gazului a dus la creşterea puternică a preţului energiei electrice, pentru că gazul este folosit în UE pentru producerea energiei electrice. Gazul, energia electrică şi combustibilul se duc direct în preţurile utilităţilor, fie indirect în preţurile bunurilor. În Europa a fost şi problema suplimentară creată de blocada pusă Ucrainei în exportul produselor agricole, ceea ce a dus la preţuri ridicate pentru produsele alimentare. Această situaţie, cu inflaţie mai ridicată în UE, se datorează războiului din Ucraina.