ZF/ Scandia Food Cum creştem industria alimentară românească. Aproape 300 de puncte gastronomice locale au apărut pe harta României şi măresc interesul pentru produse „made in România“

♦ ZF derulează o companie editorială susţinută de Scandia Food prin care îşi doreşte să prezinte businessurile din industria alimentară, situaţia unităţilor de producţie, dar şi nivelul exporturilor şi importurilor de produse agroalimentare.

România are astăzi aproape 300 de puncte gastronomice locale, iar mai bine de 70 au apărut pe hartă în acest an, arată o analiză ZF pe baza datelor pu­blice de pe site-ul Autorităţii Naţionale Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA). Punctele gastronomice locale sunt un concept apărut în România în 2017 ca o nevoie pentru unităţi de alimentaţie publică de tip familial, unde vizitatorii pot consuma produse alimentare specifice unei zone ale României şi care vin cu preponderent din gospodăria punctului gastronomic în care aceştia păşesc. Conceptul a pornit de la iniţiativa Asociaţiei Ivan Patzaichin - Mila 23 în anul 2016, iar primele puncte gastronomice locale au apărut în 2018.

Practic, aceste unităţi oferă unei familii posibilitatea să presteze turism la scară mică şi să valorifice produsele din gospodărie sau din comunitate. Mai mult, punctele gastronomice locale ajută la păstrarea identităţii gastronomice, oferind vizitatorilor posibilitatea să încerce preparate la care, altfel, cu greu ar avea acces. Iar mai departe, aceste unităţi pun umărul la creşterea industriei alimentare locale, la producţia românească de alimente şi la valorificarea producţiei locale de carne, ouă, lapte, legume, fructe etc.

„Cred că şi punctele gastronomice locale au un rol important în educarea consumatorului. Mulţi dintre oaspeţii noştri remarcă de exemplu calitatea ingredientelor cât de gustoase sunt produsele şi mulţi doresc să cumpere şi ei, să afle sursa, iar noi chiar suntem bucuroşi să îi punem în în legătură“,  a spus Ioana Matei, cofondatoare a punctului gastronomic local La Grisha din Ghindăreşti (jud. Constanţa), şi-a deschis porţile la finalul lunii august anul trecut.

La Grisha are un meniu cu specific lipovenesc, iar în ceea priveşte alte produse precum legume, fructe, brânzeturi colaborează cu producători din zonă.

În judeţul Constanţa sunt doar două astfel de puncte gastronomice locale, conform datelor de pe site-ul ANSVSA. Campioane la numărul de puncte gastronomice locale sunt judeţele Braşov, Tulcea şi Alba. Iar interesul pentru astfel de unităţi se vede şi la nivel de număr de judeţe unde nu există astfel de puncte.

Spre exemplu, astăzi, doar nouă dintre cele 42 de judeţe din România (cu tot cu Bucureştiul) nu au niciun astfel de business. în urmă cu un an erau 17 judeţe în această situaţie, încă o dovadă a interesului care există în rândul micilor antreprenori..

La rândul lor, Ioana Gherghel şi Corina Bozgan au deschis anul trecut porţile HOF Hărman, un punct gastronomic local unde au reuşit să aducă la viaţă atât o gospodărie săsească din 1856, cât şi reţele vechi transilvănene pentru care folosesc doar ingrediente locale.În judeţul Braşov sunt 80 de puncte gastronomice locale.

„Lucrăm cu producători care sunt furnizorii noştri de brânzeturi, noi nefiind crescători de animale, furnizori de pe partea de produse de carmangerie, dar şi de fructe de pădure, produse de băcănie. Noi facem pâinea la noi, dar produsele de patiserie le luăm de la alţi producători. Cu fiecare masă servită, noi aducem pe tapet ceea ce le oferă şi ceilalţi din comunitate“, a povestit Ioana Gherghel, care adăugă că este alături de asociata sa culegătoare de reţete vechi săseşti şi că încearcă să promoveze în restaurantele din zonă producătorii locali.

Pe de altă parte, Marius Coadă, fondatorul Fermei de la Coadă din judeţul Brăila, spune că a întâmpinat probleme când a vrut să se autorizeze ca punct gastronomic local.

„Noi avem un număr foarte mare de vizitatori, adică ajungem într-un singur an de când  am deschis undeva la 20.000 de vizitatori. A trebuit să venim cu produse suplimentare, ceea ce noi nu putem să producem momentan. Noi avem parte de carne fresh, pastramă, lactate şi ouă, dar tot ce înseamnă legume nu aveam pentru că nu avem fermă vegetală. Cumpărăm din zonă tot ce înseamnă parte de legume“, a povestit Marius Coadă. Preponderent, turiştii care calcă pragul Fermei de la Coadă sunt din judeţul Brăila, dar în fermă au mai fost turişti şi în Constanţa şi Galaţi.

 

Ce sunt punctele gastronomice locale

► „Punctele gastronomice locale“ (denumite în continuare PGL) sunt obiective reprezentate de bucătăriile particulare, unde se prepară alimente după reţete culinare specifice zonei, ce sunt servite direct către consumatorul final.

► Meniul punctelor gastronomice este diferit de cel al restaurantelor;

► Punctul gastronomic local va avea un meniu zilnic cu o gamă sortimentală restrânsă (cel mult două feluri de ciorbe sau supe, două feluri principale şi eventual două feluri de desert), specific zonei în care îşi desfăşoară activitatea.

► Va fi obligatoriu preparat şi oferit pentru consum în decursul aceleiaşi zile.

► Metodele de preparare ale meniului vor fi pe cât posibil tradiţionale, respectându-se condiţiile de igienă în momentul preparării. Menţionăm că cei care doresc să înfiinţeze aceste puncte gastronomice locale trebuie să se constituie într-o formă de organizare juridică de tipul: Asociaţie Familială, Persoană Fizică Autorizată sau Societate Comercială.