ZF/Scandia Food. Cum creştem industria alimentară românească. Radiografia pieţei de lactate: avem 450 de fabrici în statistici, dar sub jumătate dintre ele sunt relevante pe o piaţă unde competiţia cu brandurile europene este în creştere

♦ ZF a început o nouă campanie editorială susţinută de Scandia Food prin care îşi doreşte să prezinte businessurile din industria alimentară, situaţia unităţilor de producţie, dar şi nivelul exporturilor şi importurilor de produse agroalimentare.

Mai puţin de 200 de fa­brici de lactate au auto­rizaţie pentru schimb intraco­munitar, con­form datelor Autorităţii Naţionale Sanitară Veterninată şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), adică sub jumătate din numărul total de firme înregistrate la Registrul Comerţului în domeniul fabricarea produselor lactate şi brânzeturilor, conform unei analize ZF. Cel mai bine reprezentat judeţ la capitolul fabrici de lactate este Suceava, unde sunt peste 20 de fabrici autorizate pentru a face exporturi, în timp ce în trei judeţe nu avem astfel de fabrici. Dacă ne uităm în Dolj de exemplu vedem că cea mai mare firmă din sectorul fabricării produselor lactate are o cifră de afaceri de 2 milioane de lei.

Cele mai recente date de la Registrul Comerţului arată că în domeniul fabri­cării produselor lactate şi a brânzeturilor erau active în 2021 circa 455 de firme, cu o cifră de afaceri totală de  5,57 miliarde de lei (circa 1,1 mld. euro). Numărul de firme a continuat să scadă în ultimii ani, iar piaţa a început să se concentreze în jurul a cinci jucători mari care realizează 55% din rulajul tuturor companiilor mari din domeniu. Practic, forţa în acest sector stă în mâinile companiilor mari, în timp ce fermele mici nu au forţă să se lupte la raft cu marii jucători.

Totul, în timp ce pe piaţă se strecoară încet încet produse din import, chiar şi sub branduri cunoscute la nivel naţional care produc anumite sortimente în alte fabrici. Astfel, dacă ne uităm pe balanţa comercială din domeniul laptelui şi produselor lactatelor, vedem că aceasta înclină puternic  către importuri. Astfel, anual România importă lapte şi produse lactate în valoare de 695 de mili­oane de euro, faţă de exporturi de 152 de mili­oane de euro, conform datelor INS analizate de ZF. Jumătate din impor­turi este reprezentat de brânzeturi, adică pro­duse cu valoarea adăugată cea mai mare. Exporturile s-au ridicat cu 25% faţă de 2017, în timp ce importurile au avut un boost de 54%, potrivit calculelor ZF.

„Totul pleacă de la egalitate. Dacă am avea aceleaşi subvenţii şi aceleaşi condiţii de producţie cum au cei din Germania de exemplu am putea fi egali cu ei. Atâta timp cât partea de subvenţionare a industriei laptelui, cărnii, este mult mai mare în alte state, de la colectarea laptelui până la depozitare, transport, nu putem fi egali cu ei. Nu ştiu cum polonezii să subvenţioneze tot. Nu putem fi la fel de competitivi cu ei având în vedere că trebuie să includem totul în costuri. Ei îşi permit să aducă în România lactate mult mai ieftine”, explică Mircea Todoran, cofondatorul companiei Mirdatod, unul dintre cei mai importanţi producători români de lactate. El spune că piaţa nu are o direcţie clară, iar că în România vine lapte mai ieftin din afară, lapte care are un cost tot mai scăzut şi nu ştie dacă această scădere este justificată.

 

O nouă generaţie

Însă în ultimii ani s-au dezvoltat pe piaţă antreprenorii mici, care au adus pe piaţă branduri premium, pariind pe gustul lactatelor autentice, dar şi pe ambalaje care să atragă consumatorii şi să menţină lactatele proaspete cât mai mult timp. Agroserv Măriuţa (Lăptăria cu Caimac), Mirdatod (Telemea de Ibăneşti), Ferma cu Omenie, Eliezer Prod (Lunca Ilvei) şi Klaus (Artesana) sunt doar câteva exemple de companii antreprenoriale care s-au dezvoltat puternic în ultimii ani.

Deşi au o experienţă de aproape 30 de ani în industria lactatelor, Mircea Todoran şi David Todoran, proprietarii Mirdatod Prod, producătorul brandului Telemea de Ibăneşti, au văzut o creştere a brandului odată cu dobândirea certificatului de produs cu „Denumire de Origine Protejată (DOP)“ de la Uniunea Europeană în 2016.

Pe de altă parte,  Artesana şi Lăptăria cu Caimac sunt două branduri care folosesc ambalaje de sticlă, dar au încercat în ultimii ani să vină cu produse noi, care nu se găseau în gama concurenţilor mai mari. Iar Lăptăria cu Caimac preia laptele de la ferma proprie- Agroserv Măriuţa, care în urmă cu câţiva ani era doar un furnizor de lapte materie primă.

Iar Ferma cu Omenie pariază pe produsele tradiţionale, iar în viitor Marius Bîcu, fiul antreprenorul care a înfiinţat ferma Unilact Transilvania, cea de la care provine cea mai mare parte din laptele folosit pentru brânzeturile Ferma cu Omenie, şi-a propus să devină un important furnizor local de produse lactate direct de la fermă. Cum crede el că se poate dezvolta mai mult fermele şi industria lactatelor?

„Cred în cooperative şi în fermele care fac brânză la fermă, se întâmplă asta de mult timp în ţările din vest. În Franţa, dacă vrei să mănânci o brânză senzaţională mergi la fermă, la piaţă sau la raionul de lactate al fermierilor să guşti brânza din lapte nepasteurizat, din manufactura la brânză. Cred că brânza bună se face cu muncă manuală şi nu automatizat. E mâncare vie şi trebuie simţită. I-aş încuraja pe fermierii să proceseze laptele pe care îl produc şi să facă un singur produs pe care ştiu bine să-l facă şi ştiu bine să-l vândă şi cred că este o decizie înţeleaptă să-şi vândă produsele din fermă”, a spus Marius Bîcu, general manager al Ferma cu Omenie. El crede că România nu este o piaţă atât de mare încât oamenii să vină direct la fermă să cumpere brânză, dar consideră că în timp acest lucru se va dezvolta.

 

Tot mai puţin lapte produs, importuri mai mari 

Fermele locale au produs anul trecut 41,7 milioane de hectolitri de lapte, cel mai scăzut nivel din ultimul deceniu, astfel că industria laptelui locală resimte din plin efectele scumpirilor în lanţ, de la energie la îngrăşăminte şi furaje pentru animale. Datele Eurostat arată că fermele locale au cea mai mică productivitate din Uniunea Europeană, un clasament unde din nou Olanda este printre campioane.

„Fermierii, înainte de a primi ajutor de la stat, trebuie să conştientizeze că e important să se ajute şi ei pe ei, să îşi îmbunătăţească logistica în ferme, să lucreze pe partea de genetică reproductivă, să aibă un efectiv cât mai productiv şi să se dezvolte şi pe partea de tehnologie“, a spus Iasmina Blidar, director executiv al Uniunii de Ramură Naţională a Cooperativelor din Sectorul Taurin – Bovicoop.