ZF/ Scandia Food Cum creştem industria alimentară românească. Mai puţin de 15% dintre antreprenorii din agricultură au sub 29 de ani. „Trebuie susţinută agricultura cu mai multe fonduri ca să devină mai profitabilă. Digitalizarea este iar importantă“, spun antreprenorii tineri

♦ ZF derulează o companie editorială susţinută de Scandia Food prin care îşi doreşte să prezinte businessurile din industria alimentară, situaţia unităţilor de producţie, dar şi nivelul exporturilor şi importurilor de produse agroalimentare.

Problema investiţiilor în agricultură, sector care ar trebui să asigure nevoia de materii prime şi hrană pentru întreaga populaţie, se pune inclusiv din perspectiva noii generaţii care se implică în acest domeniu, mai ales că tot mai mulţi fermieri vorbesc despre faptul că „nu mai vine nimeni din urmă“ pentru a continua afacerile şi pentru a aduce suflu nou în domeniu. Datele de la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, arată că mai puţin de 15% dintre asociaţii sau acţionarii din entităţile juridice active în domeniul agriculturii (cod CAEN 01) au sub 29 de ani. În schimb, peste 35% dintre antreprenorii din agricultură au peste 50 de ani, ceea ce aduce din nou în lumină importanţa atragerii de tineri într-un domeniu fundamental pentru economia locală.

„Munca în agricultură nu este tocmai uşoară, dar nu mă plâng, eu sunt chiar pasionat de acest domeniu. Cred că în următorii ani o să fie dificil să atragem mai mulţi tineri în zootehnie şi industria alimentară pentru că nu este un domeniu comod, e un domeniu în care lucrezi 365 de zile pe an. Eu cred că ar trebui să fie mai multe subvenţii, mai multe fonduri, pentru a deveni un domeniu tot mai profitabil pentru că oamenii se uită şi la partea financiară. Un tânăr la început de drum nu vrea să-i fie greu, vrea să câştige bani, să-şi întreţină familia, şi atunci ca să devină profitabil, domeniul acesta trebuie susţinut“, a spus Virgil Andru, fondatorul fermei Wagner din judeţul Arad, care are 150 de capete de bovine de lapte şi propriul brand de lactate. El crede însă că agricultura nu are şanse să atragă mai mulţi tineri tocmai din cauza faptului că nu este profitabilă şi riscurile, mai ales în zona de furaje, sunt mari.

„Marea majoritate a fermierilor din România sunt la vârsta a doua sau a treia. Generaţiile în ferme trebuie schimbate. Simţim nevoia ca statul român să ajute tinerii fermieri astfel încât ei să poată să preia frâiele fermelor pe care azi le conduc părinţii lor“, spunea recent şi Liviu Dobre, CEO, Agricover Holding, care consideră că fermierii trebuie să devină din ce în ce mai eficienţi, să îşi optimizeze costurile şi să adopte tehnologiile potrivite. La rândul ei, Oana Mihai-Florea, care se pregăteşte să preia conducerea fermei de familie a familiei Florea, controlată prin intermediul Intreprinderii Familiale  (I.F) Flora, crede că partea de digitalizare este foarte importantă pentru că aşa agricultura devine un domeniu şi mai interesant pentru generaţia tânără.

„Eu cred că asta ar fi principala metodă de atragere a tinerilor, pentru că aşa devin mai uşoare procesele în fermă, devin mai atractive. Ar trebui oarecum regândit şi conceptul de training în agricultură, adică trebuie neapărat să introducem nişte meserii care să fie foarte bine dimensionate în sensul ăsta, adică să avem nişte specialişti în informatica agricolă care să conceapă un plan de digitalizare a fermelor şi să-l ducă la capăt şi să asigure şi un training tractoristului care operează zi de zi aceste instrumente“, consideră Oana Mihai-Florea, care lucrează alături de familia sa 700 de hectare de teren în judeţul Constanţa.

Datele Eurostat arată că în România fermele de familie sunt preponderent de familie, iar tot mai mulţi fermieri ajunşi la vârsta pensionării spun că nu au cui să lase afacerile. La nivel european, mai puţin de 12% din managerii fermelor au sub 40 de ani, conform ultimelor date Eurostat.

În România, datele Eurostatd arată că avem una dintre cele mai îmbătrânite populaţii de fermieri, având în vedere că 39% dintre aceştia au peste 65 de ani, un procent mai mare având doar Portugalia şi Cipru. Pe de altă parte, mai puţin de 14% din fermierii din Polonia au peste 65 de ani.

„Totul pleacă de la educaţie şi de la cunoaşterea potenţialului ţări şi a istoriei acestei ţări. Practic, ar trebui să fie un resort interior care să-i facă pe tiner să se gândească să acorde o şansă acestei ţări în care s-au născut şi care i-a crescut prin munca strămoşilor, a bunicilor care majoritatea au lucrat pământul, au lucrat în domeniul agricol. Practic, eu cred că este o datorie să facem ca această resursă să redevină una importantă, ca odinioară“, crede Octavian Radu, cofondator al Lăptăreasă din Tohan, care are propria fermă şi fabricuţă de lactate în judeţul Braşov.